‘Vrem o întărire a relaţiei transatlantice, relaţia dintre SUA şi Europa trebuie să fie foarte puternică. (…) Ne dorim un flanc estic bine consolidat, dorim să fie consolidat însă într-un mod echilibrat’, a afirmat şeful statului.
El a arătat că se lucrează la o abordare echilibrată pe flancul estic.
Iohannis a precizat că zona Mării Negre rămâne în atenţie, iar România doreşte o ‘abordare unitară, (…) nu împotriva Rusiei, nu pentru Rusia, ci o abordare unitară când vine vorba despre Rusia’.
El a mai susţinut că doreşte ca programele şi exerciţiile NATO aflate în derulare să se desfăşoare la o amploare corespunzătoare pentru a avea o prezenţă aliată asigurată. Preşedintele Iohannis a afirmat că accentuarea combaterii terorismului este o abordare bună a NATO şi că nu crede că aceasta va atrage resurse din alte programe, motivând că acestea sunt complementare.
‘Ultima etapă la care s-a ajuns după negocieri cum să se poziţioneze NATO faţă de terorism arată că este o abordare pe care toate lumea şi-o doreşte, iar finanţarea va veni pe proiecte şi discutată pe fiecare proiect în parte. După părerea mea, abordările sunt complementare şi este chiar posibil câteodată să se întărească aceste componente reciproc’, a conchis preşedintele Iohannis.
Şeful statului a arătat că reuniunea de la Bruxelles este una atipică, dar că ‘este important să ştim ce vrem şi unde vrem să ajungem’. ‘Este probabil general acceptat că ne dorim o alianţă puternică, unită, coezivă, care merge înainte’, a afirmat Iohannis.
Din delegaţia care îl însoţeşte pe şeful statului la Reuniunea şefilor de stat şi de guvern din ţările membre NATO face parte şi ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Leş.