Doar 15,5% din firmele din România au credite bancare. Restul, fie au capitaluri negative, fie trăiesc din credite comerciale

Doar 94.502 de firme aveau credite bancare sau la instituţii financiare nebancare (IFN) în derulare. Celelalte companii trăuiesc din credit furnizor sau credit comercial (amânarea la plată a facturilor) , fie au capitaluri proprii negative şi nu au cum să se califice pentru un împrumut bancar. Chiar dacă solvabilitatea firmelor este constant, economia reală este subfinanţată.
Economica.net - lun, 05 iun. 2017, 21:01
Doar 15,5% din firmele din România au credite bancare. Restul, fie au capitaluri negative, fie trăiesc din credite comerciale

Din peste 608.200 de firme înregistrate în România, doar 94.502 aveau credite bancare sau la instituţii financiare nebancare (IFN) în derulare, potrivit Raportului de stabilitate financiară publicat de BNR. Adică doar 15,5% din firme se califică pentru accesarea unui credit, din care la bănci doar 11,2%.

Solvabilitatea firmelor s-a menţinut relativ constantă. „Indicatorul de pârghie (calculat ca raport între datorii și capitaluri) a înregistrat o valoare de 1,6. Astfel, structura pasivului a rămas similară celor din exerciţiile financiare precedente, finanţarea activităţii firmelor fiind realizată preponderent prin intermediul datoriilor. Ponderea capitalurilor proprii totale şi cea a capitalului social subscris vărsat au rămas relativ constante la finalul primului semestru al anului 2016, comparativ cu perioada corespondentă din anul precedent (la 38 la sută, respectiv la 16 la sută)”, precizează Raportul de stabilitate financiară.

Ca domenii de activitate, cele mai bune evoluţii au fost marcate în 2016 de către IMM-urile care activează în sectorul comerţ şi agricultură, pe fondul avansului consumului intern și al unui an agricol bun. La polul opus, industria extractivă a înregistrat cea mai mare scădere a profitului net (peste 30 la sută), fiind urmată de sectorul utilităților, respectiv de industria prelucrătoare.

Evoluțiile la nivelul industriei extractive, respectiv sectorului utilităţi pot fi explicate de reducerea prețului materiilor prime și a energiei în primele luni ale anului 2016, în timp ce, în cazul industriei prelucrătoare, factorul principal de influenţă a fost reprezentat de costurile salariale în creştere (care au crescut cu 11,6 la sută în perioada iunie 2015 – iunie 2016 față de 4,1 la sută în cazul celorlalte tipuri de cheltuieli).

Te-ar mai putea interesa și
Guvernul ungar anunță că va crește cu 40% salariul minim în următorii trei ani
Guvernul ungar anunță că va crește cu 40% salariul minim în următorii trei ani
Ungaria a anunţat că va majora cu 40% salariul minim în următorii trei ani, o decizie care ar urma să susţină redresarea economiei, dar, spun criticii, ar putea alimenta inflaţia, transmite......
Nawaf Salameh, fondatorul Alexandrion Group, a cumpărat hotelul Orizont de la FEPER. Cât a dat pe el
Nawaf Salameh, fondatorul Alexandrion Group, a cumpărat hotelul Orizont de la FEPER. Cât a dat pe el
Nawaf Salameh, fondatorul Alexandrion Group, a cumpărat hotelul Orizont din Predeal. Hotelul a fost scos la licitație din ...
Traian Halalai a primit un nou mandat la conducerea Exim Banca Românească
Traian Halalai a primit un nou mandat la conducerea Exim Banca Românească
Conducerea Exim Banca Românească va fi asigurată, în următorii patru ani, de Traian Halalai în calitate de preşedinte ...
Activele nete ale fondurilor de investiții care activează în România au ajuns în octombrie la valoarea de 48,5 miliarde de lei
Activele nete ale fondurilor de investiții care activează în România au ajuns în octombrie la valoarea de 48,5 miliarde ...
Activele nete ale celor 247 de fonduri deschise şi închise, locale şi străine, din România au crescut în luna octombrie, ...