Şi ţările care au impus sancţiuni vor înregistra pierderi, deoarece vor fi afectate afacerile în regiune, a adăugat oficialul din Qatar.
‘Mulţi oameni cred că numai noi vom înregistra pierderi în acest caz. Dacă vom pierde un dolar, şi ei vor pierde un dolar’, a afirmat Ali Sherif al-Emadi.
Săptămâna trecută, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Egipt şi Bahrein au decis ruperea relaţiilor diplomatice şi comerciale, acuzând autorităţile de la Doha că sprijină terorismul. Sancţiunile au întrerupt importurile şi intrarea altor bunuri în Qatar, iar multe bănci comerciale şi-au redus legăturile cu emiratul.
Dar Emadi susţine că economia şi sectorul energetic ale celui mai mare exportator mondial de de gaze naturale lichefiate (LNG) funcţionează ca de obicei şi nu a existat un impact semnificativ asupra furnizării de alimente şi alte bunuri.
Qatarul poate importa bunuri din Turcia, Extremul Orient sau Europa şi va răspunde crizei prin diversificarea accentuată a economiei sale, a afirmat ministrul de Finanţe al emiratului.
Acesta a adăugat: ‘Rezervele noastre şi fondurile de investiţii reprezintă peste 250% din PIB, deci nu cred că există motive ca oamenii să fie îngrijoraţi de ceea ce se întâmplă sau de speculaţiile privind moneda naţională, riyal (QAR)’.
Întrebat dacă emiratul ar putea fi nevoit să obţină bani prin vânzarea participaţiilor deţinute de Fondul Suveran de Investiţii al Qatarului în mari companii occidentale, Emadi a indicat că nu se discută aşa ceva în prezent.
Joi, agenţia de evaluare financiară Standard and Poor’s (S&P) a retrogradat ratingul de credit al emiratului Qatar, după ce vecinii săi din Golf au decis luni ruperea relaţiilor diplomatice şi comerciale.
Retrogradarea vine după ce moneda din Qatar s-a depreciat semnificativ, ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimii 11 ani, iar piaţa bursieră înregistrează un declin masiv.
Ratingul de credit pe termen lung a fost revizuit în scădere, cu o treaptă, de la ‘AA’ la ‘AA minus’, iar perspectiva asociată este negativă, ceea ce înseamnă că ar putea urma o nouă retrogradare.
‘Credem că ruperea relaţiilor diplomatice şi comerciale dintre Qatar şi vecinii săi din Golf – Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Egipt şi Bahrein – va exacerba vulnerabilităţile externe ale emiratului şi ar putea pune presiune asupra creşterii economice şi a finanţelor’, se arată în comunicatul S&P.
Agenţia se aşteaptă la o încetinire a creşterii economiei Qatarului, din cauza reducerii legăturilor comerciale regionale şi a scăderii încrederii investitorilor, care ar putea duce la retrageri masive din depozitele bancare.
Fondul Suveran de Investiţii al Qatarului, cu active estimate la 335 de miliarde de dolari, şi rezervele valutare ale Băncii Centrale ar putea fi folosite de autorităţile de la Doha pentru ţine sub control efectele retragerilor de fonduri, apreciază S&P.
Şi analiştii au avertizat că ruperea relaţiilor diplomatice şi comerciale dintre Qatar şi vecinii săi din Golf le-ar putea costa miliarde de dolari din cauza încetinirii comerţului şi a investiţiilor, precum şi a creşterii costurilor de împrumut pentru statele din regiune.
Datorită facilităţilor portuare recent extinse, Qatarul poate continua exporturile de gaze naturale lichefiate (LNG), care în aprilie au ajutat emiratul să obţină un excedent comercial de 2,7 miliarde de dolari, şi poate importa produsele care până acum veneau din Arabia Saudită.
Dar o parte a economiei emiratului ar putea fi afectată semnificativ dacă disputa se prelungeşte în următoarele luni, o perspectivă care luni a dus la scăderea pieţei bursiere din Qatar cu peste 7%.
Compania aeriană Qatar Airways, pe care se baza emiratul pentru stimularea turismului, se va confrunta probabil cu pierderi importante, după ce i s-a interzis accesul pe unele din cele mai mari aeroporturi din Orientul Mijlociu.
Guvernul din Qatar se împrumută pe plan local şi extern pentru a finanţa cheltuielile de infrastructură de aproximativ 200 de miliarde de dolari necesare pentru a găzdui Campionatul Mondial de Fotbal din 2022. Creşterea randamentelor obligaţiunilor guvernamentale sugerează că, în viitor, costurile de împrumut ale emiratului vor fi din ce în ce mai ridicate, analiştii estimând că şi celelalte state din Golf se vor confrunta cu această problemă.
”Dacă disputa se extinde, ramificaţiile ar putea fi imense. Firmele care gestionează active vor deveni mai prudente şi nu vor face diferenţe între Qatar şi alte state din Golf”, a declarat pentru Reuters un bancher care a dorit să-şi păstreze anonimatul.
Deoarece toate aceste ţări sunt puternic dependente de exporturile de ţiţei şi gaze, legăturile comerciale şi de investiţii dintre ele sunt destul de reduse, astfel încât efectele negative ale disputei ar putea fi limitate.
Cu toate acestea, Qatarul se va confrunta cu costuri mai ridicate în unele domenii. În 2015, importurile de alimente ale Qatarului s-au ridicat la 1,05 miliarde de dolari, din care 309 milioane de dolari au reprezentat importurile din Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite. Majoritatea produselor, în special cele lactate, veneau pe la graniţa terestră cu Arabia Saudită, astfel încât Doha va trebui să facă alte aranjamente.
Costurile construcţiilor în Qatar ar putea de asemenea creşte, majorând inflaţia, deoarece aluminiul şi alte materiale de construcţii nu vor mai putea fi importate pe cale terestră.
Analiştii avertizează că Arabia Saudită ar putea convinge mai multe state să-şi reducă legăturile cu Doha şi ar putea forţa companiile străine să aleagă între a face afaceri cu Qatarul şi a obţine acces la piaţa saudită, care este mult mai mare.