Costul renovării apartamentelor vechi din România se ridică la circa 15 miliarde de euro

„Din studiile informale pe care le avem, care cuprind date inclusiv despre locuinţele necadastrate, în România existau 12 milioane de unităţi locative. Dintre acestea, două milioane sunt case de chirpici şi trei milioane de apartamente construite înainte de 1989. Numai dacă luăm în calcul o sumă de 5.000 de euro pentru renovarea unui apartamente vechi, am ajunge la un necesar de finanţare de 15 miliarde de euro”, a declarat Aurelia Cionga, preşedinte ABDLR.

Cionga a arătat că, potrivit studiului realizat de IRSOP pe 1000 de clienţi ai băncilor pentru locuinţe, 72% dintre intervievaţi nu şi-ar fi rezolvat problemele legate de renovarea locuinţei fără un contract Bauspar (economisire/creditare pentru sistemul locativ).
„Majoritatea clienţilor cheltuiesc mai mult decât reuşesc să economisească, mai ales în mediul rural, în Moldova, în familiile mai numeroase şi în gospodăriile cu venituri mai ridicate. 62% dintre cei intervievaţi au spus că au cheltuit mai mult decât au economisit. Acest lucru arată că multiplicarea în economie este mult mai mare. În mediul rural proporţia este de 66%, în gospodăriile cu cel puţin cinci persoane proporţia ajunge la 80%, iar la cele cu venituri de peste 3.000 de lei – 66%”, a declarat preşedintele executiv al ABDLR, Lucian Anghel.

Datele IRSOP, prezentate de reprezentanţii ABDLR, arată că 91% dintre clienţii băncilor pentru locuinţe au cumpărat cel puţin un produs pentru reparaţii la locuinţă, iar media pe gospodărie este de 5,2 produse cumpărate. În totalul investiţiilor pentru instalaţii şi materiale cele mai mari ponderi le deţin materialele pentru finisaje interioare – 33%, instalaţiile sanitare, electrice, termice – 23%, materialele de construcţii – 23%, materialele pentru finisaje exterioare – 19%. Lucrările de reparaţii, renovare şi reabilitare deţin cea mai mare pondere în totalul investiţiilor pentru îmbunătăţirea locuinţelor – 72%, urmate de achiziţiile de case şi terenuri – 16%, lucrările de construcţii – 8%, lucrările de extindere – 3%.

„Doar programul Prima Casă nu rezolvă problema de confort locativ în România, economiile sunt principala sursă pentru investiţiile pentru îmbunătăţirea locuinţei, iar prima de la stat este un catalizator pentru economisire”, a subliniat Lucian Anghel. Datele ABDLR arată că economiile sunt principala sursă pentru investiţiile locative în renovarea locuinţelor (41%), iar creditul nu este majoritar ca sursă de finanţare nici pentru cumpărarea de case şi nici pentru renovare.

Pentru majoritatea clienţilor nu a existat nici o altă sursă de finanţare cu care ar fi putut înlocui Bauspar, a menţionat preşedintele ABDLR, Aurelia Cionga. Conform studiului IRSOP, 84% dintre cei chestionaţi au spus că nu ar fi avut alte surse de finanţare în afară de venituri proprii din salariu sau pensie, iar 72% au spus că nu ar fi putut rezolva la fel de bine problemele locative fără contractul Bauspar.

Studiul, realizat în aprilie 2017 pe un eşantion de 1.040 de clienţi ai celor două bănci pentru locuinţe BCR BpL şi RBL, arată că 84% din totalul clienţilor menţionează cel puţin o problemă cu locuinţa, iar aproximativ opt din zece clienţi (78%) folosesc economiile şi prima de la stat pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit. Persoanele care nu au luat credit au acelaşi comportament de investiţie a fondurilor economisite ca şi clienţii care au luat credit în sistemul Bauspar.

Mai mult de jumătate (54%) dintre clienţii Bauspar spun că posibilităţile lor financiare nu le permit să-şi îmbunătăţească condiţiile de locuit, iar majoritatea clienţilor Bauspar care au economisit pe o perioada de cinci ani sunt la limita sărăciei şi au venituri extrem de modeste, se arată în studiul IRSOP, efectuat pe un eşantion de clienţi ai celor două bănci de economisire-creditare care au economisit timp de cinci ani, dar nu au apelat până în prezent la un credit. Eşantionul este reprezentativ şi are o marjă de eroare de maximum +/-3%, la un nivel de încredere de 95%.

Orice persoană care are probleme locative se află în condiţii de risc social, iar 84% dintre respondenţi declară că au probleme cu locuinţa proprie. În esenţă, indicatorii materiali şi subiectivi de sărăcie arată că segmente largi ale clienţilor Bauspar au de fapt nevoie de protecţie socială, iar în condiţiile dificile în care trăiesc, opţiunea lor pentru produsul Bauspar nu are altă motivaţie decât dorinţa de a-şi îmbunătăţi condiţiile de locuit.

Studiul IRSOP relevă şi alte date despre riscurile materiale cu care se confruntă clienţii Bauspar – aproape jumătate din totalul gospodăriilor şi aproape două treimi din persoanele care au peste 60 de ani trăiesc cu un venit total de sub 3.000 lei (mai mic decât venitul mediu lunar pe o gospodărie din România de azi – 3.085 lei), aproape jumătate (43%) trăiesc în zone rurale sau în oraşe mici cu oportunităţi financiare şi de locuri de muncă mai reduse, mai mult de jumătate (54%) consideră că posibilităţile lor financiare sunt mai mici decât costurile de îmbunătăţire a locuinţei, 84% dintre aceştia au cel puţin o problemă cu locuinţa, iar unul din trei clienţi crede că n-ar putea face faţă ratelor unui credit (29%).

Sistemul Bauspar a avut un aport deosebit la reconstrucţia Germaniei şi a altor ţări din Europa, după al doilea război mondial. Sistemul de economisire-creditare a oferit un cadru instituţional pentru a ajuta într-o perioadă în care resursele financiare erau limitate sau foarte scumpe, iar băncile de locuinţe oferă credite ipotecare sigure, restricţionează dobânzile şi împart riscurile.

Principiile fundamentale ale sistemului de economisire-creditare sunt simple – mai întâi clientul Bauspar economiseşte, apoi banca acordă credite pentru domeniul locativ din fondul economisit de ceilalţi participanţi la sistem acelor clienţi care îşi doresc acest lucru şi care sunt eligibili. Guvernul oferă prima de la stat de 25% din depunerile anuale, dar nu mai mult de echivalentul în lei a 250 de euro, iar această primă este acordată cetăţenilor români, indiferent de vârstă, conform prevederilor legale.

În prezent, sistemul Bauspar în România este în blocaj, legea care reglementează acest sistem şi care ar trebui să aducă clarificări în acest sens fiind în discuţii la Camera Dmeputaţilor. La acest moment activitatea celor două bănci pentru locuinţe se rezumă la acordarea de credite clienţilor existenţi, iar statul nu a mai acordat prima pentru economiile în acest sistem începând cu anul 2015. Pentru anul 2014, primele de stat au fost virate în proporţie de 80%. În prezent, numărul clienţilor în sistemul de economisire-creditare este de circa o jumătate de milion, iar câteva zeci de mii de clienţi s-au retras după ce au economisit pe o perioadă de cel puţin cinci ani.