Statul ar putea deveni acţionar la IMM-urile care iau credite prin FSE şi nu îl mai pot rambursa în cinci ani

Statul ar putea deveni acţionar la microîntreprinderile care iau un credit prin Fondul Social European (FSE) şi nu îl mai pot rambursa în 5 ani, a declarat Rovana Plumb, ministru delegat pentru Fonduri Europene, care a participat, marţi, la o conferinţă dedicată împlinirii a 10 ani de Granturi SEE şi norvegiene în România.
Economica.net - mar, 13 iun. 2017, 09:52
Statul ar putea deveni acţionar la IMM-urile care iau credite prin FSE şi nu îl mai pot rambursa în cinci ani

‘Analizăm să aducem un nou instrument financiar în sprijinul mediului de afaceri, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii. El se numeşte Micromezanin, este aplicat în Germania. De ce facem acest lucru? Pentru că noi trebuie să venim cu soluţii pentru mediul de afaceri, să îl sprijinim, astfel încât firmele să reziste. Ce înseamnă acest micromezanin ca instrument financiar? Pe Fondul Social European înseamnă că putem să facem o creditare până la 50.000 de euro pe o perioadă de aproape 5 ani pentru o întreprindere mică şi mijlocie. Dacă în această perioadă nu se poate restitui de către societate creditul, el se transformă în aport la capitalul social. Vrem să sprijinim, nu să intre firmele în insolvenţă sau în faliment în urma accesării unui credit. Vrem să le sprijinim astfel încât, pe baza unui plan de dezvoltare, de restructurare, ele să poată să funcţioneze. Altfel se creează şomaj, noi trebuie să menţinem locurile de muncă’, a spus Plumb.

Ea a precizat că acum se face o analiză de impact şi urmează să se facă memorandum pentru a fi prezentat în şedinţă de Guvern.

Ministrul delegat pentru fonduri europene a mai vorbit şi despre fondurile structurale şi a subliniat că sunt aproape 1 miliard de euro din granturile SEE şi norvegiene care se adaugă celor 33 miliarde euro, bani veniţi din partea Uniunii Europene.

‘Împreună cu actuala perioada de programare, 2014-2021 avem aproape 1 miliard de euro (din granturile SEE şi norvegiene n.r.), care se adaugă celor 33 miliarde euro, bani veniţi din partea Uniunii Europene pe cei doi piloni, coeziune, fondul social european, şi politica agricolă comună. Pentru această perioadă 2014-2021, sectoarele importante de activitate către care ne îndreptăm atenţia şi pentru care vom lansa apeluri de proiecte sunt cele legate de educaţie, sănătate, cercetare, unul dintre motoarele importante (cercetarea, dezvoltarea şi inovarea), mediul de afaceri, combaterea sărăciei şi promovarea incluziunii sociale. Din punct de vedere al angajamentului pe care îl avem de a continua conlucrarea folosind mecanismul spaţiului economic european, granturilor norvegiene, cu siguranţă vreau să vă asigur că vom acorda atenţie tuturor domeniilor şi vom pune în mişcare toate acele măsuri necesare astfel încât, prin apelurile de proiecte pe care le vom lansa, să ne atingem obiectivele pe care ni le-am asumat ca ţară prin Programul de guvernare’, a mai arătat ministrul delegat pentru Fonduri Europene.

Peste 800 de proiecte au fost finalizate în cadrul Granturilor SEE şi norvegiene, în aprilie, în domenii precum sprijinirea afacerilor ecologice, cercetare, justiţie şi afaceri interne, reducerea sărăciei şi incluziune socială, potrivit unui comunicat comun al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene şi Ambasadei Norvegiei.

Anul 2017 marchează cea de-a 10-a aniversare a Granturilor SEE şi norvegiene în România. În total, România va beneficia, din 2007 până în 2021, de 906 milioane de euro fonduri externe nerambursabile.

 ‘Granturile SEE şi norvegiene au ca obiectiv reducerea disparităţilor economice şi sociale în Europa şi întărirea relaţiilor bilaterale cu România şi alte state din regiune. Rezultatele cooperării noastre sunt deosebit de încurajatoare: întreprinderile care au primit finanţare au devenit mai competitive şi mai ecologice şi au fost create noi locuri de muncă. Multe femei din medii defavorizate au participat la programe de prevenţie a cancerului şi au primit tratament adecvat unde a fost cazul, pentru a menţiona doar câteva exemple’, a declarat Tove Bruvik Westberg, ambasadorul Norvegiei în România.

Granturile SEE şi norvegiene reprezintă contribuţia Norvegiei, Islandei şi a principatului Liechtenstein la reducerea disparităţilor economice şi sociale în Spaţiul Economic European şi la întărirea relaţiilor bilaterale cu 15 state din Europa Centrală şi de Est şi din zona balcanică.

Te-ar mai putea interesa și
ALUMIL: Angajament pentru un viitor sustenabil, dedicat oamenilor și naturii
ALUMIL: Angajament pentru un viitor sustenabil, dedicat oamenilor și naturii
Transparența și comunicarea activă cu toți partenerii sunt esențiale în strategia de dezvoltare durabilă a ALUMIL, lider în domeniul sistemelor arhitecturale din aluminiu. Compania a publicat......
HARTĂ – Vreme rea în toată ţara, Cod roşu de viscol în şapte judeţe, în următoarele ore; Cod galben şi portocaliu de vreme rea, până sâmbătă seara
HARTĂ – Vreme rea în toată ţara, Cod roşu de viscol în şapte judeţe, în următoarele ore; Cod galben şi portocaliu ...
Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, vineri, o serie de noi avertizări Cod roşu, Cod portocaliu şi ...
Cartierul Primăverii din București este cel mai scump cartier din România. La capătul celălalt al topului se află Valea Aurie din Sibiu și George Enescu din Craiova
Cartierul Primăverii din București este cel mai scump cartier din România. La capătul celălalt al topului se află Valea ...
Cartierul Aeroport din Sibiu (76,6), Craiovița Nouă din Craiova (74,3) și Aleea Carpați din Târgu Mureș (73,7) se află ...
România în Schengen terestru – Austria ar putea debloca în curând aderarea deplină, relatează presa internaţională
România în Schengen terestru – Austria ar putea debloca în curând aderarea deplină, relatează presa internaţională
Austria ar putea ridica în curând vetoul prin care împiedica până acum aderarea deplină a României şi Bulgariei la ...