Probabil că România va fi prima ţară din Europa de sud-est care va lansa o licitaţie pe 5G – Adrian Diţă, ANCOM

Potrivit şefului ANCOM, în privinţa preţurilor pentru noile frecvenţe, acestea sunt ‘greu de estimat’. ‘Nu ne putem raporta la 4G, unde a fost o altă situaţie şi unde motorul este transmisia de date, în primul rând’, a explicat Diţă.

În cadrul interviului acordat AGERPRES, preşedintele arbitrului pieţei telecom a mai vorbit despre planul de acţiuni al instituţiei pe care o conduce, stadiul proiectului Ro-Net, efectele intrării în vigoare a noilor tarife de roaming începând cu 15 iunie, precum şi despre Legea securităţii cibernetice.

Imediat după ce aţi preluat mandatul de preşedinte al ANCOM şi aţi realizat o evaluare a activităţii instituţiei, care au fost concluziile? Cum aţi găsit instituţia?

Adrian Diţă: Prima zi a fost într-o vineri, o zi plină. În primul rând, am vrut să ştiu dacă sunt salariile plătite pentru că auzisem că există o situaţie care s-a confirmat. Exista o întârziere. Primul lucru a fost să cer o situaţie de la financiar, m-am întâlnit cu directorul financiar şi am rugat-o să-mi prezinte ce resurse are ca să putem să acordăm salariile tuturor angajaţilor, nu doar să semnez hârtiile necesare. Am reuşit şi sunt bucuros de acest lucru, deşi era ziua de vineri. Oamenii au fost anunţaţi că salariile au fost virate. Următorul lucru pe care l-am făcut a fost să mă întâlnesc cu jurişti şi cu cei care au putut să mă ajute să înţeleg statutul instituţiei vizavi de Legea salarizării şi discuţia care exista deja la vremea aceea în Parlament şi ce măsuri s-au luat sau dacă s-au făcut anumite demersuri instituţionale. Din păcate, lipsa decidentului nu a permis autorităţii să aibă un punct de vedere oficial direct, aşa că al doilea lucru pe care l-am făcut în aceeaşi zi a fost să redactăm într-o formă cât mai utilă un document şi să identificăm exact decidenţii către care în mod obligatoriu autoritatea trebuia să se îndrepte şi să se exprime pentru a-şi susţine un punct de vedere. Acest lucru l-am făcut şi până la sfârşitul zilei a fost întocmit documentul şi s-au transmis atât prin e-mail, fax, cât şi direct.

Din ziua următoare, adică de luni, demersurile s-au mutat la Parlament şi am încercat în măsura corectă şi instituţională să mă întâlnesc cu decidenţi şi să susţin punctul de vedere, să solicit întâlniri. Am reuşit să fac acest lucru şi în final să aduc argumentele necesare celor care studiau şi aveau în vedere o lege foarte bună, dar care nu-şi găsea rostul asupra instituţiei. Instituţia este una autonomă, cu un regim bine definit şi care nu avea ce să caute în incidenţa acestei legi (a salarizării, n.r.), iar acest lucru a fost înţeles şi mă bucur încă o dată şi ţin să mulţumesc celor care au avut atunci răbdarea şi înţelegerea de a urmări şi de a asculta argumentele pe care instituţia pe care o conduc le-a adus. Am putut să asigur angajaţilor statutul corect şi am reuşit să scot de sub incidenţa legii instituţia.

De ce credeţi că au fost acele întârzieri salariale, de care vorbeaţi mai devreme?

Adrian Diţă: Problemele au fost, mai mult ca sigur, legate de statutul interimar al preşedintelui (fostul preşedinte ANCOM, Cătălin Marinescu, n.r.) şi faptul că data la care dumnealui a trebuit să îşi încheie mandatul a precedat datei de salariu şi astfel o lună de zile oamenii au stat cu o incertitudine care s-a materializat pentru că două sau trei zile, practic, au şi văzut că nu pot să-şi încaseze salariile. Era o situaţie destul de neplăcută, ce-i drept fortuită de situaţia administrativă, dar necesar de a fi îndreptată, lucru pe care l-am şi făcut din prima zi când am venit.

Pentru că aminteaţi la un moment dat de Parlament… Aţi fost convocat la Comisia pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din Camera Deputaţilor pentru a da nişte explicaţii şi la care nu aţi ajuns din motive, aţi spus dumneavoastră, obiective.

Adrian Diţă: La comisie am ajuns la momentele potrivite. A fost o convocare destul de intempestivă şi cu un caracter pe care l-am înţeles din textul pe care l-am primit. Am confirmat imediat, dar pur şi simplu am avut o situaţie medicală inedită, o sinuzită acută care s-a manifestat cu o zi înainte. N-am avut efectiv posibilitatea, nu aveam nici voce.

Preşedintele comisiei de specialitate, Cătălin Drulă, spunea că vă va reconvoca…

Adrian Diţă: Cu drag, sunt pregătit. Am toate materialele, le avem de atunci. Am anunţat în timp util că, din motive obiective, nu mă pot prezenta. Nu am absolut nicio problemă să prezint ceea ce mi s-a solicitat, să discut şi să răspund la întrebările pe care comisia va considera să mi le adreseze.

În continuare, aş dori să vorbim despre agenda dumneavoastră referitoare la ANCOM. Există un plan de acţiuni al autorităţii pe 2017 cu ţinte semestriale. Care sunt obiectivele pentru acest an?

Adrian Diţă: Planul a fost unul dintre primele lucruri pe care l-am parcurs şi citit chiar în perioada de până la vot (din Parlament, n.r.). Imediat după ce am fost invitat la Comisia de validare, am încercat să mă informez şi să înţeleg care este situaţia şi să am informaţiile atât cât erau disponibile din sursele deschise. Ulterior, le-am avut direct din instituţie. Planul de acţiuni era public, l-am găsit imediat pe site. Un plan foarte ambiţios şi bun. Chiar la comisie am fost întrebat ce părere am şi dacă am de gând să-l păstrez şi să-l continui. Am afirmat atunci că da. Cu siguranţă, păstrăm lucrurile bune şi ne uităm la toate celelalte şi vom încerca să le îndreptăm. Am fost întrebat ce viziune am şi am spus că sper ca experienţa mea de 20 de ani să fie un factor util şi o valoare adăugată pe care să o aduc instituţiei. Ştiam că sunt oameni foarte buni, un colectiv de specialişti. Ca idee, pot spune că din 600 şi un pic de angajaţi, 552 sunt cu studii superioare. Deci, o instituţie de top, deosebită şi cu oameni foarte bine pregătiţi care reglementează o piaţă deosebită, o industrie cu un aport deosebit în economie. Avem 6% din PIB-ul României asigurat de IT&C şi o industrie cu o valoare de peste 4 miliarde de euro, cu o răspundere foarte mare şi cu un atribut esenţial, de arbitru şi reglementator.

Spuneţi-ne mai multe despre noua consultare publică privind oportunitatea organizării unei licitaţii de frecvenţe pentru implementarea tehnologiilor 5G.

Adrian Diţă: Consultarea publică s-a lansat acum două zile şi este primul pas care precede licitaţia. Practic, consultarea publică asigură dialogul şi adună informaţiile şi le pune la dispoziţia celor doritori, astfel încât în acest răgaz lucrurile să fie cunoscute în mod transparent, analizele să fie disponibile şi cei care pot, şi eu cred că vor fi toţi operatorii dornici să vină şi să participe al aceste consultări, să aibă toate informaţiile la dispoziţie pentru etapele următoare. Etape care, în mod natural, sunt cunoscute. Nu este un lucru inedit, ele s-au mai făcut şi pentru 4G şi pentru 3G. Practic, este aceeaşi formulă de lucru. Va exista, după consultare, o Hotărâre dată de ANCOM, iar printr-o Hotărâre de Guvern, se va stabili preţul acelor frecvenţe.

Putem vorbi de organizarea licitaţiei până la sfârşitul acestui an?

Adrian Diţă: Consultarea se va încheia pe 26 iulie. Etapele următoare le vom avea, cu siguranţă, în două-trei luni. Eu îmi propun ca în septembrie, cel târziu în octombrie, lucrurile să fie definite şi propunerea de Hotărâre de Guvern să o putem înainta. Nu vă ascund că există o preocupare pe care am cunoscut-o şi din altă poziţie decât aceea de actant în ANCOM, când lucram la operatori, o problemă care este foarte importantă: cea a Legii infrastructurii. Aceasta este şi va fi pe agenda mea şi pe agenda de oportunitate pentru această licitaţie. Voi încerca să adun toate eforturile instituţionale ale ANCOM, alături de ceilalţi actori – Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Comunicaţiilor – să încercăm să dinamizăm şi să aducem această lege, cu acest prilej al 5G, dar şi pentru industrie, pentru că este necesară pentru predictibilitate, pentru a folosi această dezvoltare a industriei IT&C şi pentru a-i crea şi facilita cadrul de dezvoltare. Această lege finalizată, cu siguranţă va oferi acest cadru nu doar predictibil, ci şi un cadru de lucru pentru cei care în mod curent îşi desfăşoară activitatea, dar şi pentru dezvoltarea pe care o prezumă licitaţia 5G.

Vă gândiţi cumva la o estimare a sumelor pe care statul le-ar putea încasa în urma licitaţiei pentru 5G?

Adrian Diţă: Este o oportunitate foarte mare pentru România. Dezvoltarea pieţei IT a adus premisele iniţierii acestui proces de consultare publică şi de lansare. Probabil că România va fi prima ţară din Europa de sud-est care va lansa o licitaţie pe 5G. În momentul de faţă, preţurile sunt greu de estimat. Nu ne putem raporta la 4G, unde a fost o altă situaţie şi unde motorul este transmisia de date, în primul rând. Este o altă tehnologie care va busta, va creşte în mod considerabil şi viteza, şi calitatea, şi capacitatea, şi numărul de utilizatori. O oportunitate pentru operatori de a îşi creşte veniturile şi de a dezvolta soluţiile tehnologiilor de viitor. Deja vorbim despre acel Iot – Internet of Things, de Machine-to-Machine, de oraşe inteligente, case inteligente şi, nu în ultimul rând, de serviciile publice care vor fi digitale şi vor asigura un alt mediu, un alt eco-sistem. Practic, eu cred că în 10-15 ani lucrurile pe care le vedem astăzi vor fi cu totul şi cu totul diferite.

Din 15 iunie, a avut loc o schimbare radicală şi pozitivă la capitolul tarifelor de roaming. Ce beneficii va aduce această nouă reglementare europeană pentru consumatorii români şi piaţa din România?

Adrian Diţă: În primul rând, aceasta este o veste bună a vacanţei de vară 2017. De la 15 iunie, Uniunea Europeană a prevăzut ca opţiunea roaming la tarife naţionale să se adreseze persoanelor care călătoresc ocazional în străinătate. Subliniez acest lucru pentru că nu este prevăzută această Directivă europeană pentru roamingul permanent. Tarifele ca acasă se adresează, practic, apelurilor şi mesajelor, iar transferul de date este în conformitate cu fiecare tip de contract pe care l-am semnat. Sunt nişte limite stabilite prin abonamentul fiecăruia. Operatorul fiecăruia poate să ofere acest informaţii detaliate. De asemenea, şi pe site-ul ANCOM există un calculator pentru a vedea fiecare capacitatea de transfer de date la anumite tarife şi în funcţie de tipul de abonament. De aceea, recomand fiecăruia să utilizeze acest mecanism de calcul.

E demn de remarcat şi de reţinut că plafonul pentru transfer de date va suferi modificări începând chiar cu acest an, fiind fixat un barem la 7,7 euro/GB, dar care va ajunge până în 2020 la 2,5 euro/GB într-o scalabilitate descendentă.

Încă ceva, un lucru demn de remarcat, este că aceia dintre dumneavoastră care vor să meargă în vacanţe pe vasele de croazieră sau cu avionul trebuie să ştie că roamingul la tarife naţionale este valabil atât timp cât suntem conectaţi la o reţea terestră. În momentul în care vorbim despre conexiuni prin satelit aceste facilităţi nu mai sunt disponibile, iar taxarea se va face la preţ de roaming ne-reglementat.

Există solicitări din partea operatorilor pentru aplicarea unei suprataxe în roaming?

Adrian Diţă: Uniunea Europeană a stabilit în această Directivă măsurile şi normele de aplicare. Există, într-adevăr, un mecanism foarte bine definit, iar oricare dintre operatori cunoaşte acest lucru. Cei care se simt într-o ipostază pot uza de acest drept. La noi, este un operator care a făcut acest demers şi suntem pe final cu analiza. Este vorba despre RCS&RDS. Am discutat şi cred că în maxim o săptămână – zece zile acest lucru va fi finalizat şi am comunicat acest lucru atât operatorului, cât şi pieţei. Această solicitare are un termen, iar Uniunea Europeană prevede toate elementele de calcul, de estimare şi de evaluare, precum şi time-frame-ul pe care îl pot utiliza eventualii solicitanţi. La nivel european, sunt deja vreo 16 solicitări în acest sens. În România, fiecare dintre operatori ştie şi şi-a luat măsuri, înainte de toate, prin informarea utilizatorilor şi prin acele categorii de abonamente care, în mod clar şi explicit, arată cantitatea, tarifele, limitele şi mecanismele pe care utilizatorii trebuie să le cunoască.

Ce măsuri îşi propune ANCOM pentru a dezvolta şi mai mult piaţa IT, o piaţă de 4 miliarde de euro, foarte bine dezvoltată şi foarte bine văzută în străinătate?

Adrian Diţă: Aşa este. În România, ca de altfel la nivel mondial, sectorul telecomunicaţiilor este într-o evoluţie accelerată, iar actul de administrare a resurselor de reglementare trebuie să se adapteze noilor realităţi. Am gândit de la bun început şi chiar la momentul audierilor am iterat că, în mandatul meu la conducerea ANCOM, voi pune accentul pe modernizarea instituţională, adoptarea unor politici proactive şi sincronizarea autorităţii de reglementare cu evoluţia pieţei pe care o reglementează. Eu cred că este necesar să adaptăm ceea ce piaţa are deja ca şi fluenţă, ca şi actanţă. Operatorii au o dinamică. Şi nu numai operatorii mari, ci şi operatorii mici, industria în sine. România a dezvoltat, şi este binecunoscut, o dinamică teribilă a sectorului IT&C. Reglementatorul ANCOM şi-a făcut bine datoria, dar eu cred că şi-o poate îmbunătăţi şi este necesar să îşi sincronizeze util şi să-şi adapteze flexibil şi proactiv rolul şi modul de lucru. Vorbeam de Legea infrastructurii. Sunt multe alte lucruri pe care le am în vedere în acest mandat, nu doar lansarea procesului de consultare în vederea licitaţiei viitoare 5G, ci şi alte elemente care în mod curent sunt în activitatea Autorităţii şi pe care îmi doresc să le avem aliniate şi sincronizate, aşa cum spuneam, cu piaţa.

Vorbeaţi despre infrastructură. Aveţi informaţii mai noi privind stadiul de implementare a proiectului Ro-Net?

Adrian Diţă: Din păcate, acesta încă nu a ajuns la maturitatea aşteptată. Ştiu că se fac eforturi. A existat o fazare necesară etapei de atunci. Este un proiect extrem de important pe care România trebuie să îl încheie, să-l finalizeze. Este un proiect cu fonduri europene, iar Autoritatea de Reglementare va face toate eforturile ca atât beneficiarul, statul român, cât şi cei care au acest contract să-şi ducă la bun sfârşit proiectul şi să-l realizăm la timp, pentru că el reprezintă un pas important în dezvoltarea infrastructurii IT&C.

Din cele 800 de localităţi, sunt câteva sute deja realizate. Am înţeles că este o problemă tehnico-administrativă, este o problemă la autorităţile locale şi aici este o dezbatere privind modul în care elementul, de la aprobări la consemnarea lucrărilor care s-au efectuat şi validarea lor, probabil procese care trebuie reglate şi asumate exact, corect şi legal de către cei care sunt îndreptăţiţi să finalizeze un anumit proces. Asta ţine de partea administrativă şi, bineînţeles, de partea de dezvoltare tehnică şi de implementare a lucrărilor civile care trebuie realizate, şi ele nu pot fi decât însoţite de acele documente şi aprobări ca să îşi poată găsi finalizarea.

AGERPRES: În contextul recentelor atacuri cibernetice, GoldenEye şi WannaCry, cât de necesară este această Lege a securităţii cibernetice?

Adrian Diţă: Studiem acest lucru şi analizăm incidentele care au afectat securitatea. Pe agenda mea, pe agenda instituţiei şi, în general, a instituţiilor de reglementare, se află analiza acestor incidente, care au afectat securitatea şi integritatea reţelelor publice de comunicaţii şi a serviciilor de comunicaţii electronice destinate publicului. S-a remarcat încă de anul trecut o ascendenţă, o creştere a acestor incidente. Este o situaţie cunoscută. Producătorii de soft ştiu şi sunt extrem de atenţi şi se lucrează intens. Autorităţile statului român au în vedere şi au deja un plan de acţiune. Stăm destul de bine, dar nu pregetăm şi avem în atenţie fiecare element care apare nou. Există un grup de lucru şi vom continua să fim atenţi şi alerţi, alături de celelalte instituţii ale statului, să asigurăm că acest proces de evaluare şi de reacţie să fie util şi la timp.

AGERPRES: În prezent, instituţiile şi companiile afectate de astfel de incidente nu au obligativitatea de a raporta aceste incidente. Este important ca aceste instituţii să raporteze acest lucru?

Adrian Diţă: Este un subiect legislativ care este în curs.

AGERPRES: Dar sunteţi pentru introducerea acestei obligativităţi?

Adrian Diţă: Este necesar să se facă această raportare, la fel cum este necesar ca mijloacele de prevenţie să fie instituite, să fie actualizate, să fie permanent verificate, să existe echipe de lucru. Din câte am înţeles, sunt instituţii care nu au tratat cu foarte mare seriozitate aceste aspecte de securitate internă şi, mai ales, securitate cibernetică, însă realitatea iată că ne pune în această ipostază şi nu trebuie doar să reacţionăm, ci şi să fim proactivi, să luăm măsurile necesare ca să limităm efecte posibile şi să descurajăm asemenea iniţiative, care, din păcate, fac parte din realitate.

AGERPRES: Care este opinia dumneavoastră despre conceptul Smart City? Toată lumea vorbeşte despre acest concept, iar Alba Iulia este pe primul loc.

Adrian Diţă: Da, ştiu. Aceasta şi prin prisma unei aniversări dragi nouă, tuturor, de anul viitor. Nu doar pentru această aniversare, care este un lucru extraordinar şi o bornă în istoria noastră, dar, revenind la smart city, este un element şi un concept extraordinar. Şi aici tehnologia, standardul 5G este unul dintre cele care vor contribui, soluţiile respective vor fi agregate, nu doar pentru oraşul inteligent, ci şi pentru casele inteligente, pentru maşinile autonome, pentru sistemele care vor agrega tot ceea ce ţine de IT&C.

Acesta este viitorul şi avem tot ce ne trebuie, infrastructură IT&C, nivelul de dezvoltare, vitezele pe care le avem şi cele pe care le preconizăm prin noua dezvoltare a standardului 5G ne creează această premisă şi cred că nu sunt doar proiecte şi concepte, ci sunt realităţi potenţiale pe care le putem avea chiar anul viitor.