Sunt, într-adevăr, anumiţi indicatori că lucrurile merg mai bine în economia globală: cea europeană se îmbunătăţeşte, cifrele arată bine şi pentru SUA, iar teama de o criză în China nu s-a materializat, mai degrabă contrariul.
Îmbunătăţirea perspectivei globale şi lipsa unor riscuri geopolitice majore au avut anumite efecte asupra pieţelor financiare. Majoritatea indicilor bursieri sunt la niveluri record; spreadurile creditelor au ajuns la niveluri pre-criză iar obligaţiunile din statele emergente cresc săptămânal văzând cu ochii. Zile bune pentru asseturi cu risc.
Când pieţele depăşesc un record, tind să alerge după altul. Dar asta ne aduce aminte de frici din trecut. Asta s-a mai întâmplat, chiar înainte de criză. E posibil să trăim acelaşi lucru din nou? Suntem pe marginea prăpastiei?
E normal să fim îngrijoraţi, dar e bine să identificăm nivelurile reale din prezent şi să înţelegem de ce a fost atât de greu pentru profituri să înceapă să crească. În pofida creşterii economice, inflaţia nu s-a materializat. La începutul anului, credeam că vom vedea profituri mai mari generate de presiuni inflaţioniste, dar realitatea a fost alta. Chiar şi în economii cu şomaj în scădere şi climat favorabil, e uneori dificil să apară presiuni inflaţioniste, deşi sunt aşteptate. Poate că suntem pur şi simplu un pic înaintea… graficului – orice proces se poate împotmoli, mai ales când vine vorba de locuri de muncă sau criza unei mărfuri, dar tehnologizarea globală permite tot mai puţine riscuri, ceea ce face ca aşteptările legate de creşterea inflaţiei să fie mai reduse, arată Simon Fasdal.
Dacă e corectă această ipoteză, profiturile vor înceta să crească, ceea ce va opri procesul de selloff din clasele de asseturi mai riscante, cu profituri mari sau din pieţele emergente. Asta aduce şi volatilitate mai redusă, cu mai nimic de care să fim îngrijoraţi. Alţi factori ar putea deveni declanşatori ai volatilităţii, cum ar fi investitori care pleacă în masă de pe anumite pieţe sau pieţe emergente afectate brusc de riscuri geopolitice, sau chiar modificări de curs al dolarului.
Există, totuşi, riscul unui efect de bulă pe piaţa obligaţiunilor generat de profiturile mai ridicate? E greu de crezut că se va întâmpla asta curând.
Ce se mai întâmplă cu băncile centrale? Ele şi-au manifestat public îngrijorarea despre nivelurile preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni ca fiind foarte ridicate. Asta ar putea atrage încheierea procesului de relaxare cantitativă în Europa. Dar şi băncile aşteaptă creşterea inflaţiei, ceea ce, după cum am văzut, ar putea să întârzie mult şi bine.
Europenii s-au însufleţit după recenta creştere a inflaţiei, însă ea avea mai mult legătură cu creşterea preţului petrolului (creştere care s-a cam optit la 50$/baril şi nu credem că va trece curând de acest interval). Problema este, de fapt, mai mare, pentru că inflaţia generată intern în zona euro este un semn de rezistenţă faţă de şocurile externe şi, din păcate, pare să scadă. În acest context, e puţin probabil să vedem BCE schimbând ceva în politica sa, pentru că o stagnare a creşterii în zona euro ar umbri o posibilă bulă a investiţiilor.
Şi un ultim motiv pentru care lucrurile se mişcă greu este inerţia fondurilor de investiţii are deţin poziţii strategice pe pieţele cu venit fix. Ca să sumarizăm: investitorii trebuie să fie vigilenţi pe pieţele cu creşteri apropiate de final – atât la acţiuni, cât şi la obligaţiuni. Nivelurile actuale s-ar putea să fie crescute artificial. Cu toate acestea, dacă perspectiva creşterii inflaţiei rămâne redusă, obligaţiunile mai riscante vor continua să crească, dar într-un ritm mai lent, iar preţul acţiunilor va continua să înflorească.
Grupul Saxo Bank (Saxo) este un specialist în investiţii şi tranzacţionare multi-asset ce oferă un set complet de tehnologii, instrumente şi strategii de tranzacţionare şi investiţii.
Platformele tehnologice de tranzacţionare premiate ale Saxo sunt disponibile în peste 20 de limbi şi constituie baza tehnologică a peste 100 de instituţii financiare din toată lumea.
Fondată în 1992, având sediul central la Copenhaga, Saxo are peste 1500 de angajaţi în centre financiare de pe întreg globul, inclusiv la Londra, Singapore, Paris, Zurich, Dubai şi Tokio.