Patronii IFN-urilor spun că înăsprirea normelor de creditare va trimite în şomaj 10.000 de persoane

Conform patronatului, din perspectiva societăţilor financiare, impactul modificării Regulamentului în forma actuală va conduce la restructurarea activităţii de creditare şi în final la radierea unor instituţii financiare nebancare cu influenţă fiscală, socială şi investiţională şi reputaţională. 

Astfel, din perspectivă fiscală patronatul menţionează încasări mult mai mici la bugetul de stat şi la bugetele de asigurări sociale, precizând că IFN-urile sunt societăţi ce achită anual sume foarte mari cu titlu de impozit pe profit sau contribuţii salariale. Pe lângă aceasta, închiderea IFN-urilor ar însemna trimiterea simultan în şomaj a unui număr de aproximativ 10.000 angajaţi, adică o presiune asupra bugetului. 

Din punct de vedere social trimiterea în şomaj a 10.000 angajaţi, produce un impact financiar şi asupra familiilor acestora, ceea ce face ca numărul celor afectaţi să fie mult mai mare. De asemenea, măsura adoptată în această formă va crea instabilitate financiară şi nesiguranţă în rândul celor aproximativ un milion de persoane împrumutate la IFN-uri. 

La nivel investiţional şi reputaţional, patronatul estimează că unii acţionari vor decide retragerea investiţiei din piaţa românească şi relocarea către alte zone geografice care doresc atragerea capitalurilor străine. Totodată, o astfel de reglementare va avea efect preponderent asupra celor de bună credinţă, în timp ce practici de evitare vor fi identificate rapid de către acei jucători care şi astăzi induc riscul reputaţional în piaţa IFN şi indirect, asupra BNR. 

„Din perspectiva consumatorilor, impactul intrării în vigoare a propunerii legislative se va datora contracţiei puternice a sectorului IFN şi lipsei unor oferte de creditare şi va implica: Apariţia unei categorii de persoane care vor deveni ‘neeligibili’ pentru orice formă de creditare bancară, ceea ce va duce în final la imposibilitatea desfăşurării proiectelor personale sau chiar la nesoluţionarea unor urgenţe, fapt datorat lipsei ofertei reale de creditare, în condiţiile în care băncile au condiţii extrem de restrictive, de multe ori fără corespondenţă cu realitatea şi multă birocraţie; (Re)apariţia unui ‘sector’ nereglementat în care diverse persoane fizice vor acorda împrumuturi în baza unor contracte, asupra cărora nici BNR şi nici ANPC nu pot interveni, lucru ce va duce inclusiv la creşterea infracţionalităţii şi la efecte sociale directe şi indirecte, nedorite”, se afirmă în comunicat. 

Patronatul Creditului IFN precizează că a susţinut şi va susţine întotdeauna consolidarea cadrului legislativ şi întărirea prudenţialităţii, dar că nu înţelege raţiunea pentru care un IFN care investeşte banii acţionarilor săi, trebuie să se supună unor măsuri de prudenţialitate cu mult mai dure decât ale băncilor comerciale, care utilizează în mare măsura banii atraşi din depozitele constituite de populaţie. 

Patronatul menţionează faptul că în acord cu noile propuneri, un IFN ar trebui să asigure un capital social de 67 lei pentru fiecare 100 de lei creditaţi, în timp ce o bancă trebuie sa asigure doar 9 lei. 

„În urma analizei documentelor transmise spre consultare publică pe site-ul BNR, Patronatul Creditului IFN consideră că actualul demers de modificare a Reg. 20 şi forma propusă ţinteşte în fapt o zonă de răspuns la aşteptările populiste şi la presiunile din partea scenei politice, aşteptări cauzate, probabil, de necunoaşterea realităţii”, se spune în comunicat. 

De asemenea, patronatul susţine că nu exista cazuri în care clienţii activităţii de creditare On-line să fie executaţi siliţi imobiliar pentru că maximul creditelor acordate on-line este de 3.000 de lei, în timp ce pentru executarea silită imobiliară este necesar ca datoria să fie de peste 10.000 lei. 

Pe lângă aceasta, patronatul menţionează că în cazul creditelor de tip on-line formula DAE nu ar trebui să se aplice deoarece ea constituie un element de comparaţie a ofertelor de credit de minim 12 luni. 

Banca Naţională a României vrea să modifice Regulamentul nr. 20/2009 privind instituţiile financiare nebancare, iar printre măsurile prudenţiale propuse se menţionează cerinţe de capital suplimentare, potrivit notei de sinteză privind modificările propuse postată pe pagina de internet a băncii. 

„Prezentul proiect de regulament prevede două noi criterii, suplimentare celor actuale, la îndeplinirea cărora instituţiile financiare nebancare sunt înscrise în Registrul special şi sunt supuse supravegherii prudenţiale a Băncii Naţionale a României: volumul creditelor nou acordate într-o perioadă de timp, indiferent de faptul că acestea nu se mai regăsesc în soldul IFN la data raportării (fiind deja rambursate de debitori ori cesionate) – indicator ce relevă dimensiunea reală a activităţii IFN; nivelul mediu al costurilor suportate de debitori (reprezentat de nivelul dobânzii anuale efective – DAE) practicat – indicator ce relevă, prin legătura de cauzalitate dintre preţ şi risc, o posibilă asumare de riscuri excesive de către IFN”, se spune în document. 

De asemenea, se menţionează „cerinţe de capital suplimentare, de 10 ori mai mari decât cerinţele maxime actuale”, pentru creditele cu rate de dobândă peste nivelurile de dobândă de 200% DAE la creditele în lei luate pentru cel mult 15 zile, 100% pentru cele cu scadenţă cuprinsă între 16 – 90 zile şi 10 ori rata lombard a BNR pentru împrumuturile luate pe o perioadă mai mare de 90 de zile. În cazul creditelor în valută, BNR menţionează o rată DAR de 133% pentru creditele luate pe cel mult 15 zile, 67% pentru cele luate pe 16 – 90 zile şi de 6,7 ori rata lombard a BNR pentru scadenţe mai mari de 90 de zile. 

„La fiecare 100 de lei împrumutaţi şi la o rată a dobânzii anuale efective (DAE) peste pragurile din tabel, IFN trebuie să asigure un capital de 67 lei”, se spune în notă. 

Regulamentul se va aplica de la 1 octombrie 2017, iar în ceea ce priveşte creditele cu dobânzi ridicate, noile cerinţe au în vedere doar creditele acordate începând cu acea dată. Regulamentul nu se va aplica retroactiv.