Sursele citate au explicat că acest lucru ar fi fost posibil cu ajutorul mai multor funcţionari din CASMB, protejaţi de persoane aflate la conducerea instituţiei şi a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), existând situaţii când dosarele pacienţilor care ar fi trebuit să beneficieze de servicii medicale la domiciliu erau refuzaţi în detrimentul dosarelor cu pacienţi fictivi.
Pentru a nu fi depistaţi, arată sursele judiciare, se redactau raportări lunare de servicii medicale folosite pentru decontări în fals, în paralel fiind introduse şi şterse date din sistemul CNAS, în aşa fel încât să apară că serviciile medicale au fost efectuate.