Şeful CASMB a dat dispoziţie telefonică să nu se acorde prioritate la coadă pentru asiguraţii imobilizaţi pe tărgi sau în scaun

„În perioada martie – august 2017, Burcea Marian a sprijinit grupul infracţional organizat constituit de Mocanu Gabriela-Rodica, Petrescu Mina-Elena şi Sardarrre Jeana, grup la care a aderat şi conducerea C.A.S.M.B., în scopul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals informatic, abuz în serviciu. În contextul amintit, în perioada ianuarie 2016 – august 2017, membrii grupului au acţionat, pe de o parte, în vederea constituirii în fals a dosarelor medicale ale unor asiguraţi, de aprobare a îngrijirilor medicale la domiciliu, decontate din fondul asigurărilor sociale de sănătate gestionat de C.A.S.M.B., iar, pe de altă parte, pentru întocmirea în fals a raportărilor lunare de servicii medicale necesare decontărilor lunare de plăţi, pentru evitarea depistării fraudelor comise în dauna C.A.S.M.B. şi pentru prioritizarea la plată a solicitărilor aferente foloaselor necuvenite, concomitent cu refuzarea cererilor persoanelor asigurate care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de acest tip de servicii medicale”, se arată în referatul procurorilor, citat de News.ro.

Procurorii DNA consemnează că, în ziua de 6 iunie 2017, Lucian Bara (preşedintele C.A.S.M.B.) şi Ovidiu Munteanu (managerul Direcţiei Relaţii Contractuale) au fost indignaţi de faptul că o parte dintre asiguraţi au venit să depună personal dosarul la C.A.S.M.B., „situaţie în care au hotărât că nu le vor acorda prioritate în raport cu avocaţii care depuneau sute de dosare”.

Ulterior, Bara „a respins cererile asiguraţilor care au venit aduşi de ambulanţe, deşi a văzut că erau în stare gravă şi cunoştea că avocaţii au depus dosare în numele unor pacienţi fictivi”, se arată în referat.

Reacţia vehementă a lui Lucian Bara este reflectată de convorbirea telefonică pe care aceste o are cu Munteanu:

„Ce dracu a scos curva aia iar… din ambulanţă, de acolo? Păi, da, dar nu trebuia să intre înăuntru, frate!”, spune Bara, în timp ce Ovidiu Munteanu a încercat să îl calmeze: „Tontu ‘ ăla de la poartă i-a lăsat şi m-am trezit cu ei la recepţie, ce vrei… las că sunt jos acuma, le ia buletinele şi pleacă…. Agentul de la uşă are interzis să mai primească tărgi”.

Acelaşi Ovidiu Munteanu a dat dispoziţie telefonică pentru funcţionara care identifica pacienţii din ambulanţe, să nu se acorde prioritate la coadă pentru asiguraţii imobilizaţi pe tărgi sau în scaune.

În timp ce persoanele bolnave se aflau la coadă, în spatele avocaţilor, la ora 09:06:06 şi, respectiv, la 09:08:29), „inculpata Costică Maria discuta la telefon pentru întocmirea unor dosare către persoane care nu solicitaseră şi nici nu aveau cunoştinţă în acel moment că urmează să primească îngrijiri medicale la domiciliu”, arată procurorii.

Ei afirmă că „la nivelul C.A.S.M.B., inculpatele Mocanu Gabriela-Rodica, Petrescu Mina-Elena şi Sardare Jeana au constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat şi conducătorii instituţiei, Bara Lucian-Vasile, Munteanu Ovidiu şi Mihăescu Ion-Ovidiu, precum şi reprezentanţii unor societăţi comerciale fără activitate reală ori legală, aflate în relaţie contractuală cu C.A.S.M.B., în scopul fraudării fondurilor de asigurări de sănătate. Începând cu luna martie 2017, gruparea infracţională a fost sprijinită şi de preşedintele C.N.A.S., Burcea Marian„.

Cele trei funcţionare au avut rolul de a racola reprezentanţi ai furnizorilor autorizaţi de servicii medicale, interesaţi în decontarea unor servicii medicale fictive sau nevalidate în S.I.U.I.

„Identificarea furnizorilor care aveau interesul de a deconta nelegal servicii medicale a fost simplă, întrucât inculpatele aveau ca atribuţii de serviciu verificarea dosarelor depuse de persoanele asigurate, pentru aprobarea îngrijirilor medicale la domiciliu, precum şi verificarea documentelor depuse de furnizori, în vederea decontării serviciilor medicale prestate. În măsura în care constatau că actele depuse nu corespundeau standardelor legale (recomandări medicale incomplete, identificarea unor raportări în fals de îngrijiri medicale la domiciliu în perioada în care asiguratul era internat sau decedat, raportarea în fals a unor servicii medicale la domiciliul asiguratului de către asistenţi medicali care figurau în acelaşi timp cu activitate medicală în clinici, cabinete medicale etc.), inculpatele au hotărât să îi abordeze pe furnizori şi să îi înveţe să facă modificările necesare pentru a evita sancţiunile legale, pentru a obţine decizii favorabile de decontare a îngrijirilor medicale la domiciliu şi chiar pentru a întocmi fictiv raportări de servicii medicale, cu privire la pacienţi care nu au primit îngrijiri ori cu privire la asistenţi medicali care nu au prestat serviciile raportate”, susţin procurorii.

Un alt tip de ajutor acordat de inculpate a vizat furnizarea de informaţii din bazele de date la care aveau acces pentru ca raportările false să nu fie depistate, pentru ca pacientul raportat cu îngrijiri medicale la domiciliu să nu fie decedat, internat în spital ori preluat de ambulanţă ori asistentul medical să nu aibă suprapunere de program cu activitatea medicală raportată în cadrul unei unităţi sanitare sau să nu acumuleze un număr de ore de muncă imposibil de prestat sau peste numărul de ore prevăzut în contractul de muncă.

„La nivelul C.A.S.M.B. a devenit o practică generală păstrarea unei plaje largi de numere de înregistrare, în vederea antedatării documentelor”, subliniază DNA, ataşând transcrierile unor convorbiri telefonicepe această temă între cele trei angajate.

Conducerea C.A.S.M.B., prin Vasile Lucian Bara, preşedintele C.A.S.M.B. până la 13 iulie 2017, Ovidiu Munteanu (managerul Direcţiei Relaţii Contractuale şi, respectiv, din 13 iulie 2017, preşedintele C.A.S.M.B.) şi Ion-Ovidiu Mihăescu (managerul Direcţiei Control a C.A.S.M.B.) au avut rolul de a asigura protecţia activităţilor ilegale împotriva oricărei forme de sancţionare care să implice recuperarea prejudiciilor, refuzând să dea curs obligaţiei legale de a verifica dacă, într-adevăr, serviciile medicale raportate şi decontate din fondurile de asigurări de sănătate gestionate de C.A.S.M.B. au fost şi acordate efectiv, arată procurorii.

În sprijinul activităţii infracţionale, preşedintele C.N.A.S., Marian Burcea a dispus ca funcţionarii C.N.A.S. şi C.A.S.M.B. din structurile de control să nu mai deranjeze furnizorii de servicii medicale cu verificările legale, deşi avea cunoştinţă că nivelul fraudelor era foarte mare. Totodată, a făcut demersuri ca decontările fictive să nu mai fie de sesizate oficial.

La rândul lor, rolul furnizorilor de servicii medicale aflaţi în relaţie contractuală cu C.A.S.M.B. a fost de a racola asiguraţi fără pretenţii sau nevoi medicale reale, de cele mai multe ori prin coruperea cadrelor medicale din spitale, de a întocmi dosare medicale cu menţiuni nereale, în vederea depunerii lor la C.A.S.M.B., pentru decontarea unor prestaţii nereale.

În gruparea infracţională, la nivelul furnizorilor de servicii medicale, un rol principal a revenit unui grup de IT-işti specializaţi în S.I.U.I., respectiv inculpatului lui Răzvan-Mihai Mischie, soţiei acestuia şi fratelui acestuia, „care au reuşit să coordoneze din locuinţele proprii un sistem de raportare în fals a serviciilor medicale pentru circa 10 furnizori, prin accesarea neautorizată a S.I.U.I. şi prin folosirea nelegală a semnăturii electronice a doi medici”.

Asistentelor li se promiteau câte 100 de lei la fiecare pacient furnizat membrilor reţelei, iar o persoană angajată ca agent de vânzări a fost trimisă de mai multe ori la domiciliile pacienţilor pentru a le acorda îngrijiri.