Explicaţiile privind această tendinţă sunt diferite, dar analiştii sunt de acord în privinţa unui punct: aprecierea s-a produs simultan cu escaladarea tensiunilor dintre SUA şi Coreea de Nord. De fapt, indicele de risc geopolitic, un indicator pe care îl foloseşte ca referinţă consiliul guvernatorilor Rezervei Federale a SUA pentru adoptarea deciziilor de politică monetară, a ajuns la 290 de puncte. Este vorba despre cel mai mare nivel după începutul războiului din Irak în 2003, scrie ABC.
Şi, cu toate că aurul, cu fluctuaţii, a început să se scumpească din decembrie 2016, ultimul test nuclear al Phenianului şi răspunsul „copleşitor” al SUA – secretarul de stat pentru Apărare, Jim Mattis, a ameninţat cu „o ripostă militară masivă”- „au crescut şi mai mult cererea de active sigure, precum aurul”, explică banca daneză de investiţii Saxo Bank, care subliniază că depăşirea pragului de 1.300 dolari/uncie „a dezlănţuit noi achiziţii”, ceea ce se poate observa şi la alte metale preţioase, precum argintul.
Francul elveţian şi yenul japonez, alte active în care investitorii se refugiază în perioade de volatilitate, sunt, de asemenea, în creştere în ultimele săptămâni. Din ianuarie, moneda elveţiană s-a apreciat în raport cu dolarul cu 8,3%, o creştere bazată şi pe căderea monedei americane, care din ianuarie s-a depreciat, comparativ cu euro, cu peste 13%.
„Când există incertitudini, aurul este considerat un activ sigur. Ca urmare a faptului că cererea de aur creşte şi oferta este foarte limitată, foarte puţin elastică, preţul se majorează sensibil”, explică Rafael Pampillon, profesor de Economie la IE Business School, care, de asemenea, semnalează că volatilitatea dolarului şi perspectiva unei creşteri a inflaţiei pe pieţe precum zona euro, au consolidat atractivitatea acestor investiţii. „Aurul oferă o protecţie ce îl fereşte pe investitor de deteriorarea activelor financiare sensibile la inflaţie”, a adăugat Pampillón.
Oricum, percepţia incertitudinilor este subiectivă pentru investitori. Şi tensiunile geopolitice sunt numai unul dintre factorii capabili să afecteze traiectoria curentului investiţional, relatează ABC.
„În principiu, toate pieţele financiare înregistrează incertitudini ridicate comparativ cu alte cicluri economice”, a precizat Juan Manuel Martinez Mindez, partener de EY, care a subliniat că îndoielile legate de politicile monetare, tensiunile dintre ţările arabe, la care se adaugă şi „slăbiciunea” dolarului au făcut ca aurul „să redevină căutat”.