Cu ocazia unei vizite efectuate în România la începutul lunii mai, Juncker îşi exprimase convingerea că până la momentul în care va prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, în 2019, România nu va mai fi monitorizată prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) în domeniul justiţiei şi va fi parte a spaţiului Schengen. Cu acelaşi prilej, şeful Comisiei Europene se pronunţase ferm în favoarea aderării României la spaţiul Schengen, dat fiind că statul român a îndeplinit toate condiţiile care se impun.
Finalizarea procesului de aderare la Spaţiul Schengen este supusă deciziei unanime a statelor membre, la nivelul Consiliului Uniunii Europene, aminteşte MAE pe site-ul său, care notează că în prezent România aplică majoritatea dispoziţiilor acquisului Schengen şi acţionează, astfel, ca un membru de facto cu o contribuţie semnificativă la însăşi securitatea Spaţiului Schengen, gestionând peste 2000 de km de frontieră externă a Uniunii Europene.