O Europă tot mai integrată, esenţa propunerilor lui Macron privind reforma Uniunii Europene

‘Europa pe care o cunoaştem este prea slabă, prea lentă, prea ineficientă, dar numai Europa ne poate da capacitatea de acţiune în lume în faţa marilor provocări contemporane’, a susţinut Macron, potrivit AFP, în discursul rostit la Universitatea Sorbona.

El a propus consolidarea politicii europene de apărare şi securitate prin creare unei ”forţe comune de intervenţie”, a unui buget comun al apărării, precum şi a unei ”doctrine comune”.

Emmanuel Macron a mai cerut crearea unei Academii europene de informaţii, a unui Parchet european antiterorist şi a unei forţe comune de protecţie civilă împotriva catastrofelor naturale.

În ceea ce priveşte criza provocată de valul de migranţi către Europa, preşedintele francez doreşte crearea unui Oficiu european pentru azil, care să armonizeze şi să accelereze procedurile de azil în toate statele membre, precum şi crearea ‘graduală’ a unei poliţii europene de frontieră care să asigure o mai bună protecţie a frontierelor externe ale blocului comunitar.

Europa trebuie ‘să îi primească într-o manieră demnă pe cei care au nevoie de protecţie şi în acelaşi timp să-i trimită înapoi pe cei care nu sunt eligibili pentru azil’, a indicat şeful statului francez, care s-a pronunţat şi pentru crearea unui program european de formare profesională şi integrare a refugiaţilor.

În plus, Macron a susţinut că ‘nu mai putem considera Africa o ameninţare, ci un partener’, el pledând pentru introducerea la nivelul întregii Uniuni Europene a unei ‘taxe pe tranzacţiile financiare’, iar fondurile astfel obţinute să fie ‘destinate integral’ finanţării ajutorului pentru dezvoltare. ‘Sunt două ţări în Europa care au o taxă pe tranzacţiile financiare’, Franţa şi Marea Britanie, a amintit liderul de la Elysee, care a cerut ‘să luăm această taxă şi să o generalizăm la ansamblul Europei’.

Tot legat de taxe, el a vorbit despre nevoia taxării sporite a emisiilor de carbon şi a cerut celorlalţi şefi de stat şi de guvern din UE să abordeze problema ‘taxării valorii acolo unde aceasta este creată’, astfel încât să fie taxate fără reţinere acele companii care se înregistrează în afara Europei doar pentru a se sustrage de la plata impozitelor. ‘Nu putem accepta să existe companii europene care sunt taxate şi unele internaţionale care nu sunt’, a punctat Macron.

În ceea ce priveşte moneda euro, el a apreciat că ‘o putere economică durabilă se poate construi numai în jurul unei monede unice’. ‘Pe baza acestei uniuni economice şi monetare putem crea o Europă integrată’, a continuat preşedintele francez, pledând astfel pentru o aprofundare a integrării şi în zona euro, în special prin crearea unui post de ministru de finanţe al acestei zonei şi a unui buget comun care să permită finanţarea investiţiilor.

Dar a ţinut să adauge că aceste propuneri nu sunt despre ‘mutualizarea unor datorii acumulate în trecut sau rezolvarea problemelor financiare ale unei ţări sau alteia’ şi a susţinut că obiectivul astfel urmărit trebuie să fie ‘reducerea şomajului care afectează unul din cinci tineri europeni’ şi asigurarea unui mecanism de protecţie împotriva diferitelor şocuri economice.

Macron a criticat impozitarea diferenţiată a mediului de afaceri în statele UE, în viziunea sa aceasta fiind o practică ce ‘slăbeşte toată Europa’. Prin urmare, viitorul buget multianual al UE trebuie să stabilească niveluri minime şi maxime ale taxelor percepute companiilor, iar acele ţări care nu acceptă acest lucru să nu mai primească fonduri structurale, a mai cerut preşedintele francez.

Cât despre ieşirea Marii Britanii din UE, Macron consideră că în câţiva ani această ţară, dacă doreşte, ‘îşi poate găsi locul’ într-o Europă reformată şi cu mai multe viteze. ‘Europa deja se mişcă cu mai multe viteze. Să nu ne fie frică să o spunem, să o dorim’, a subliniat Emmanuel Macron.

‘Avem nevoie de o Europă mai simplă, mai transparentă şi mai puţin birocratică’, a rezumat preşedintele francez, propunând şi unele schimbări instituţionale, cum ar fi reducerea numărului de comisari europeni la 15 sau înlocuirea listelor naţionale la alegerile europarlamentare cu liste transnaţionale, astfel încât în anul 2024 jumătate dintre eurodeputaţi să fie aleşi pe astfel de liste.