Bloomberg: Londra pierde 30.000 de slujbe deoarece clienţii mută active de 1.800 de miliarde de euro după Brexit

Londra ar putea pierde 10.000 de locuri de muncă în domeniu bancar şi 20.000 de poziţii în serviciile financiare deoarece clienţii vor muta active de 1.800 de miliarde de euro (2.100 de miliarde de dolari) din Marea Britanie după Brexit, conform calculelor realizate de think tank-ul Bruegel.

Premierul Theresa May a afirmat săptămâna trecută că doreşte o perioadă de tranziţie de doi ani în procesul de ieşire din blocul comunitar, perioadă în care imigranţii comunitari vor putea să rămână şi să muncească în Marea Britanie, însă va exista un sistem de înregistrare a lor ca etapă premergătoare a unui nou regim privind imigraţia.

Firmele globale de servicii financiare, care au mii de angajaţi în Marea Britanie şi sedii restrânse în Europa, nu pot fi sigure că cererea premierului Theresa May privind perioada de tranziţie va avea ca rezultat un acord obligatoriu cu Uniunea Europeană, susţin sursele.

Aşteptarea în vederea încheierii unui acord ar putea fi costisitoare deoarece ar lua cel puţin 18 luni înfiinţarea unei subsidiare cu licenţă completă în interiorul UE, apreciază sursele.

O serie de bănci au solicitat autorităţilor de reglementare din UE permisiunea înfiinţării de subsidiare şi au semnat contracte de leasing pentru noi sedii şi în curând vor începe relocarea angajaţilor din Londra.

Cel mai recent caz este cel al băncii americane de investiţii Bank of America Corp care îşi definitivează aranjamentele în perspectiva Brexit-ului. Banca negociază închirierea unui sediul în centrul Parisului, unde va muta iniţial 300 de traderi, au declarat pentru Bloomberg surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

O altă mare bancă americană de investiţii, JPMorgan Chase, a ales Varşovia pentru a găzdui un nou centru global de operaţiuni, unde va angaja în următorii trei ani peste 3.000 de persoane.

Chiar dacă Theresa May obţine o perioadă de tranziţie de doi ani, acordul ar fi nefolositor dacă până atunci cele două părţi nu ajung la o înţelegere privind un acord de liber schimb, susţin sursele.

„Industria bancară nu poate aştepta la nesfârşit să obţină indicii clare privind viitorul. Oamenii încep să-şi regândească opţiunile privind modul în care îşi pot servi mai bine clienţii şi îşi pot desfăşura activitatea”, a apreciat directorul general al băncii elveţiene UBS, Sergio Ermotti.

Ar fi fost de ajutor dacă premierul britanic începea să facă campanie pentru o perioadă de tranziţie încă de la început, dar ţinând cont că băncile au demarat deja planurile pentru împrejurări neprevăzute, apelul ei nu va schimba nimic. Este mult prea puţin şi mult prea târziu, avertizează sursele.

Marile firme de servicii financiare cu sediul în Marea Britanie, îngrijorate că ar putea pierde accesul la piaţa unică europeană după finalizarea Brexitului, iau în calcul mutarea unor operaţiuni şi angajaţi în alte centre financiare europene, cum ar fi Frankfurt, Paris, Berlin, Amsterdam şi Luxemburg.

În acest timp, Polonia, Ungaria şi Cehia se concentrează pe locurile de muncă din zona middle office a industriei financiare şi pe serviciile tehnice, unde salariile nu sunt astronomice, dar sunt mult mai multe locuri de muncă.

Cum Londra se îndreaptă spre un exod al talentelor post-Brexit, tendinţa în Europa Centrală şi de Est (CEE) este în sens opus. După ani de exod al creierelor spre Europa Occidentală, regiunea încă are multe de oferit.

În prezent, firmele financiare încep să mute în CEE operaţiuni mai sofisticate, precum managementul riscurilor sau dezvoltare de produs, profitând de avantajele oferite de o mână de lucru calificată, spaţii de birouri şi salarii mai ieftine decât în majoritatea Europei.

Sursa: AGERPRES