Iohannis: 2% din PIB pentru apărare din acest an şi pentru următorii 10 ani, cel puţin

Preşedintele Iohannis a amintit şi de aprobarea de către CSAT a Planului de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2017-2026, după ce Parlamentul României a aprobat iniţierea procedurilor pentru opt programe majore de înzestrare.

‘România şi-a asumat implementarea tuturor ţintelor de capabilităţi agreate în cadrul Alianţei. În egală măsură, participăm la măsurile de consolidare a prezenţei aliate pe flancul estic, atât în regiunea Mării Negre, cât şi în Polonia’, a arătat el.

Şeful statului a precizat şi că România şi-a asumat rolul de naţiune-cadru pentru Brigada multinaţională de pe teritoriul său şi că a lansat iniţiativa Combined Joint Enhanced Training, pentru a permite aliaţilor să-şi antreneze trupele în exerciţii terestre, aeriene şi maritime.

De asemenea, Iohannis a punctat că România are un aport important la operaţiile şi misiunile aliate, mai ales la misiunile Resolute Support din Afganistan şi la KFOR.

‘În Afganistan suntem al patrulea contributor ca număr de militari şi al doilea din punctul de vedere al forţelor pentru operaţii speciale. Oferim asistenţă concretă ţărilor partenere atât din vecinătatea estică, cât şi din cea sudică. Totodată, participăm la eforturile Coaliţiei Internaţionale împotriva ISIS, România sprijinind astfel, concret, deciziile de creştere a rolului NATO în combaterea terorismului. Toate aceste contribuţii sunt o investiţie în propria noastră securitate şi dovedesc angajamentul nostru ferm pentru asigurarea păcii durabile la nivel internaţional’, a spus şeful statului.

El a subliniat că Adunarea Parlamentară a NATO este un for unic prin rolul său în consolidarea relaţiei transatlantice şi în promovarea valorilor şi a principiilor care asigură fundamentul Alianţei. De asemenea, el a salutat prezenţa în România a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, arătând că participarea acestuia reconfirmă legătura strânsă dintre Adunarea Parlamentară NATO, care a fost mereu un partener valoros de dialog, şi structurile de decizie aliate, în contextul actual internaţional de securitate.

‘Actuala sesiune se desfăşoară într-un moment important pentru Alianţă, în care procesul de adaptare a NATO la un context de securitate marcat de provocări numeroase şi diverse este în plină desfăşurare’, a spus Iohannis, precizând că, după agresiunea împotriva Ucrainei din 2014 şi ca urmare a preocupărilor majore de securitate pe care aceasta le-a generat, Alianţa a demarat un amplu proces de adaptare.

El a indicat că NATO a luat măsuri substanţiale de consolidare a posturii sale de apărare şi descurajare, precum şi de dezvoltare a rolului său în proiectarea stabilităţii dincolo de graniţele sale.

‘În condiţiile agravării climatului european de securitate, acest proces a continuat, în 2016 şi în 2017, cu o serie de decizii istorice legate de întărirea flancului estic al Alianţei, precum şi de asumarea unui rol mai vizibil în ceea ce priveşte provocările din vecinătatea sudică. Procesul de implementare a acestor decizii continuă, iar parlamentelor naţionale le revine un rol structural în respectarea de către statele membre a angajamentelor asumate, inclusiv în alocarea resurselor necesare apărării’, a arătat Iohannis.

Iohannis: Prezenţa înaintată de pe Flancul estic trebuie întărită, în special la Marea Neagră

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat luni că prezenţa înaintată de pe Flancul estic al NATO trebuie întărită.

‘Prezenţa înaintată de pe Flancul estic trebuie întărită, mai ales în sud, la Marea Neagră, pe toate dimensiunile. De asemenea, diferenţele actuale dintre măsurile luate pentru nordul Flancului şi cele din sudul său trebuie să dispară, conturând o unică prezenţă înaintată, robustă, persistentă şi predictibilă’, a spus şeful statului, în discursul susţinut la Adunarea Parlamentară a NATO, care se desfăşoară la Bucureşti.

Şeful statului a afirmat că Summitul NATO din 2018 va fi o nouă etapă importantă pentru consolidarea măsurilor Alianţei pentru întărirea securităţii în Europa, context în care a prezentat perspectiva României în acest scop.

‘Pot spune că este din nou momentul întăririi parteneriatelor: în primul rând, parteneriatul transatlantic, apoi parteneriatele dintre noi, membrii Alianţei, prin continuarea eforturilor de întărire a apărării colective şi a rezilienţei interne în faţa diversităţii de ameninţări cu care ne confruntăm. Acestea sunt completate de parteneriatele externe cu statele interesate să coopereze cu Alianţa pentru menţinerea păcii şi securităţii, precum şi pentru a-şi dezvolta capacitatea de apărare. Şi, nu în ultimul rând, parteneriatul NATO cu Uniunea Europeană’, a arătat preşedintele Iohannis.

El a subliniat că parteneriatul transatlantic dintre America de Nord şi Europa rămâne o ‘dimensiune esenţială a securităţii noastre comune’.

‘În interiorul NATO, o legătură transatlantică solidă constituie motorul însuşi al securităţii aliate, care este legată esenţial de aplicarea eficientă a articolului 5 din Tratat’, a adăugat Iohannis.

Şeful statului a precizat că întâlnirile pe care le-a avut în acest an cu preşedintele SUA, Donald Trump, au reconfirmat angajamentul Statelor Unite pentru securitatea regiunii noastre, inclusiv a României, şi pentru apărarea colectivă.

‘Trebuie să întărim în continuare această relaţie vitală, atât prin găsirea împreună de soluţii la problemele de securitate actuale, cât şi printr-o contribuţie echitabilă la împărţirea responsabilităţilor care ne revin, ceea ce înseamnă şi creşterea investiţiilor în apărare’, a subliniat Iohannis.

El a punctat că parteneriatele dintre membrii Alianţei trebuie să fie ‘mai tari ca oricând’. ‘Deciziile de întărire a apărării colective, inclusiv prin amplasarea trupelor NATO pe teritoriul aliaţilor estici, în cadrul prezenţei înaintate, sunt dovezi grăitoare ale solidarităţii şi unităţii aliate. Trebuie să lucrăm în continuare la consolidarea posturii de apărare şi descurajare a Alianţei, la sporirea eficacităţii şi coerenţei acesteia’, a precizat Iohannis.

Preşedintele a indicat că, în plan intern, aceste măsuri cu caracter strict defensiv trebuie dublate de acţiuni de întărire a rezilienţei, îndeosebi de protecţie a infrastructurii civile în faţa agresiunilor de tip hibrid, cibernetic sau informaţional.

Klaus Iohannis a subliniat că este necesară şi consolidarea vastei reţele de parteneriate ale Alianţei cu toate statele care consideră NATO un partener de cooperare – pentru dezvoltarea capacităţilor proprii de apărare ale fiecărui partener, a rezilienţei la ameninţările cu care se confruntă, de la cele hibride la terorism.

‘România va continua să susţină activ acest efort’, a adăugat şeful statului.

El a declarat că şi întărirea parteneriatului NATO cu Uniunea Europeană reprezintă o prioritate, context în care a salutat eforturile secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, în această direcţie, asigurându-l de sprijinul deplin al României.

‘Chiar dacă Uniunea va face paşi relevanţi în dezvoltarea dimensiunii apărării – la care România doreşte să participe încă de la început, aceşti paşi trebuie făcuţi în strictă complementaritate cu Alianţa. Nu se pune, în viziunea noastră, problema unei alegeri între Uniunea Europeană şi NATO – acestea sunt opţiuni complementare, şi nu alternative, dacă dorim să avem o securitate pe termen lung’, a conchis Klaus Iohannis.