Băncile refuză să împrumute ieftin Guvernul. Finanţele nu au putut să vândă titluri de stat de 700 milioane de lei, din cauza dobânzilor ridicate

Pentru a doua oară în luna octombrie şi tot de atâtea ori de când a crescut dobânda ROBOR pe toate maturităţile, Ministerul Finanţelor a respins ofertele băncilor pentru titluri de stat, nemulţumit de nivelul ridicat al dobânzilor cerute. Dacă secretarul de stat responsabil cu trezoreria statului şi datoria publică spune că este vorba de o etapă tranzitorie, băncile comerciale spun că licitează la dobânzile existente în piaţă. 
Gabriela Ţinteanu - lun, 09 oct. 2017, 20:04
Băncile refuză să împrumute ieftin Guvernul. Finanţele nu au putut să vândă titluri de stat de 700 milioane de lei, din cauza dobânzilor ridicate

În data de 5 octombrie, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a respins toate ofertele băncilor primite în cadrul licitaţiei pentru o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark pe 17 luni, prin care intenţiona să atragă 400 de milioane de lei. Cele şapte bănci participante la licitaţie au transmis oferte în valoare totală de 424,5 milioane de lei, peste valoarea din prospect.

Preţul cerut de băncile comerciale pentru acest împrumut al statului a fost de 1,78%, nici mai mult nici mai puţin decât valoarea dobânzii interbancare (Robor) de pe piaţa secundară. În luna august, Ministerul Finanţelor a avut o emisiune similară ca maturitate, care a fost adjudecată la o dobândă de 1,28%, când Robor la 3 luni era de 0,90%, iar la 12 luni era în jur de 1,26%. Săptămâna trecută Robor la trei luni era de 1,78% şi la 12 luni de 1,88%.

De asemenea, MFP a respins, şi ieri, 9 octombrie, toate ofertele băncilor primite în cadrul licitaţiei pentru o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark pe 79 luni, prin care intenţiona să atragă 300 de milioane de lei. Cele şase bănci participante la licitaţie au transmis oferte în valoare totală de 380 milioane de lei, peste valoarea din prospect.

Preţul cerut de instituţiile de credit a fost în medie de 3,77%, în condiţiile în care luna trecută, pentru un împrumut pe 7 ani, Finanţele au oferit un randament maxim de 3,37%.

Enache Jiru, secretar de stat în MFP, a precizat săptămâna trecută pentru Bloomberg că este vorba dee o etapă tranzitorie, de un trend conjunctural care determină băncile să caute un randament mai mare decât până acum.

Băncile în schimb arată clar că nu fac altceva decât să ceară dobânda pieţei. Nu este exclus în acest context ca delegaţia României care va participa la întâlnirea anuală a Fondului Monetar Internaţional să aibă mandat de negociere a unui nou acord de împrumut. Surse din piaţa financiară spun că un astfel de accord ar mai opri din deprecierea leului şi ar ajuta la acoperirea deficitului bugetului de stat. România nu mai are un acord de tip precautionary cu FMI, care să permită accesarea de fonduri „la nevoie”.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a planificat împrumuturi de 2,44 miliarde de lei de la băncile comerciale în octombrie 2017, din care 2,2 miliarde de lei prin şase licitaţii de certificate de trezorerie şi obligaţiuni de stat şi 240 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni. Sumele vor fi destinate refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

A fost episodul „Terente”

Dincolo de creşterea dobânzii de pe piaţa interbancară, această politică a băncilor comerciale de a solicita dobânzi mai mari statului atunci când acesta vrea să se împrumute are loc la puţină vreme după ce premierul Tudose a lansat atacuri fără precedent ale unui premier din România la adresa sistemului bancar. 

După ce a acuzat voalat băncile din România (mare parte a lor, parte a unuor grupuri bancare din state vest-europene) că nu au plătit impozite statului român deşi fac afaceri bune în România, premierul a folosit un ton direct şi dur, asta după ce ECONOMICA.NET a arătat că nu are niciun cont bancar. Totul a pornit de la constatarea făcută de Ministrul Finanţelor, cum că, în 2016, din 46 de bănci, 31 au declarat pierdere. 

”Personal, eu am avut nişte experienţe cu băncile. Am avut un cont în bancă cu o sumă minoră, 500 de dolari, şi după doi ani m-a sunat banca să-mi spună nu doar că nu mai am banii, ci că mai trebuie să mai dau eu 50 de dolari că de fapt comisionul cu care au avut grijă de ei, i-au păzit, i-au dus la toaletă noaptea sau le-au dat să bea apă când le era sete a mâncat fondul şi trebuie să mai aduc şi eu nişte bani de acasă. Din momentul ăsta eu am zis «Iertaţi-mă, dar Terente era copil pe lângă voi! Chiar era băiat bun”, a spus premierul.

”Venim cu diverse lucruri pe reglementări fiscale, ţintite pe domeniu. Mai mult, chit că este secretul bancar, eu îmi asum la un moment dat să fac publice nişte date. Dau un exemplu-două de bănci. Ştiu că o să o păţesc, dar am să o fac ca să înţeleagă românii că, dacă lucrează cu banca aia, ăia ne fură şi că, din 40 de bănci, avem 20 de bănci bune, 19 care-şi revin şi una care continuă să creadă că e mai deşteaptă decât noi, românii”, a mai spus premierul. 

„Să facă o activitate normală, să facă banking în România, să îşi plătească dările la stat. (…) Am mai auzit ţipete şi scâncete: ‘Domnule, dar ştiţi câţi bani plătim noi la stat?’. Adică impozite pe clădiri şi impozite pe salarii. Am înţeles că îţi plăteşti impozitul pe clădirea mare şi frumoasă făcută eventual tot cu banii noştri şi îţi plăteşti impozitul pe salariul ăla frumos, de şef de bancă. Păi nici pe alea nu vrei să le plăteşti? Eu vorbesc de impozitul pe profit, că dacă, repet, tu eşti bancă şi n-ai profit, avem o problemă”, a mai spus Tudose.

 

Te-ar mai putea interesa și
Autostrada Unirii A8: UMB a depus ofertă pentru cel mai lung lot, Ditrău – Grințieș
Autostrada Unirii A8: UMB a depus ofertă pentru cel mai lung lot, Ditrău – Grințieș
O ofertă de la un constructor din România a fost depusă, astăzi, pentru contractul de aproximativ 6,4 miliarde lei privind proiectarea și execuția lotului 2A Ditrău - Grințieș, cel mai lung......
Piața chiriilor în 2024. Cele mai mari chirii, două vile din București, pentru care se cer 12.000 euro/lună
Piața chiriilor în 2024. Cele mai mari chirii, două vile din București, pentru care se cer 12.000 euro/lună
În 2024, prețul chiriilor a crescut cu 15% față de anul precedent, conform raportului anual realizat de Storia – platforma ...
CCR a decis că impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu e neconstituţională
CCR a decis că impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu e neconstituţională
Articolul 101 din Codul fiscal a neconstituţional, a decis CCR joi, 19 decembrie. Articolul 101 prevede cotele de impozitare ...
Ministerul Finanţelor a împrumutat jumătate de miliard de lei de la bănci – date BNR 19 decembrie 2024
Ministerul Finanţelor a împrumutat jumătate de miliard de lei de la bănci – date BNR 19 decembrie 2024
Ministerul Finanţelor (MF) a împrumutat, joi, 500 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat ...