Potrivit acestuia, circa trei sferturi dintre facturi sunt plătite la timp de către consumatorii români, iar companiile şi-au redus termenele de plată atât pentru clienţii persoane fizice cât şi pentru cele juridice.
„În 2017, comportamentul de plată în rândul consumatorilor români s-a îmbunătăţit uşor comparativ cu 2016 în ceea ce priveşte plata la timp a facturilor. În prezent, 74% dintre facturi sunt plătite la timp, ceea ce este echivalent cu o creştere de doar 1 punct procentual în comparaţie cu anul precedent. În acelaşi timp, companiile au redus termenele de plată atât pentru clienţii persoane fizice (B2C), cât şi pentru clienţii persoane juridice (B2B)”, se arată în document.
Georg Kovacs, managing director al EOS KSI România susţine că unul dintre motivele care au contribuit la uşoara creştere a punctualităţii plăţilor efectuate de către români ar putea fi reducerea scadenţei medii acordate, de la 39 de zile în 2016, la 37 de zile anul acesta.
„În prezent, termenele de plată sunt mai scurte decât în 2016: doar 54% dintre clienţii B2B au scadenţe de cel puţin 40 de zile, comparat cu 62% anul trecut. Comparând rezultatele studiilor EOS din anii precedenţi, am ajuns la concluzia că scadenţele mai scurte au ca rezultat o rată de plată mai bună”, a mai arătat Kovacs.
În ceea ce priveşte nivelul de creanţe neîncasate, acesta rămâne acelaşi ca în 2016, adică de 4%, având un impact negativ asupra economiei din România. În comparaţie, nivelul mediu de creanţe neîncasate la nivelul Europei de Est este mai mic, respetiv 3%.
„De asemenea, media plăţilor întârziate în România anul acesta a rămas de 23% – la fel ca în 2016. Companiile din România care au participat la acest studiu consideră că principalele motive pentru care clienţii B2B (persoane juridice) nu plătesc sunt neîncasarea plăţilor de la propriii clienţi (80%), precum şi utilizarea liniilor de credit de la furnizori (69%). În ceea ce îi priveşte pe clienţii B2C (persoane fizice), aceştia întârzie cu plata sau nu plătesc deloc din cauza problemelor temporare cu lichidităţile (75%) şi neglijenţei (61%)”, conform sursei citate.