Uzina Griro analizează varianta relocării: terenul, bun pentru un mega proiect imobiliar, Gara de Nord ar putea fi un nou pol al Capitalei

Griro, companie deţinută de omul de afaceri iordanian Fahti Taher, este una dintre puţinele fabrici care mai funcţionează în interiorul oraşului. Rând pe rând, în ultimii ani, fabricile şi-au mutat activităţile de producere şi au lăsat locul unor proiecte imobiliare.

Compania a început demersurile de analiză în toamna anului trecut, atunci când a contractat serviciile unui consorţiu internaţional, care să studieze posibilitatea conversiei zonei într-un pol comercial, şi care să permită unui investitor sau partener să integreze zona industrială în peisajul urban al Capitalei.

„Vrem să vedem care este viitorul terenului în situaţia finalizării relocării. Am angajat un consorţiu format din Raiffeisen Invetsment, secondată de două companii de profil, JLL şi Cushman Wakefield Echinox, cu serviciile arhitectului Sorin Gabrea, pentru a studia posibilitatea de investiţie. Vrem să vedem cât de interesantă ar putea fi o investiţie în regenerare urbană. Vrem să ducem mai departe producţia fabricii într-un loc potrivit, să putem creşte profitabilitatea companiei”, a declarat într-o întâlnire cu ECONOMICA.NET, Constantin Toma, vice-preşedintele Griro.

Cel mai probabil, anul viitor compania va avea o idee clară a ce se poate construi pe terenul Griro, dacă investiţia face sens şi dacă zona poate fi pusă în valoare ala cum se întâmplă şi în alte capitale europene, unde industria se relochează. „Avem 400 de muncitori, nu ne permitem să facem nicio greşeală”, mai spune Toma.

Griro a obţinut luna trecută avizul de oportunitate. Urmează PUZ-ul

Pentru o imagine mai clară a ce s-ar putea construi pe terenul din Calea Griviţei, din apropierea Gării de Nord şi a Pasajul Basarab, compania trebuie să urmeze paşii pentru a obţine Planul Urbanistic Zonal (PUZ), care prevedere reglementările urbanistice, ce clădiri se pot construi. În luna mai a acestui an, Griro a obţinut certificatul de urbanism, iar luna trecută a primit şi avizul de oportunitate, necesar pentru următorul pas: elaborarea PUZ-ului.

Studiul de oportunitate, realizat de Western Outdoor, la care arhitectul Sorin Gabrea este acţionar, indică diferite variante arhitecturale ale unui proiect cu o componentă comercială de circa 80.000 de mp, una de birouri, similară ca suprafaţă, dar şi locuinţe şi un hotel, de circa 10.000 de mp.

Cu aceşti paşi, Griro vrea să vadă care este potenţialul urbanistic al zonei. „Vreau să ne pregatim pentru o eventuală relocare, ce conduce la eliberarea parţială sau totală a terenului”, mai spune oficialul Griro, care subliniază că o decizie în acest sens nu a fost încă luată.

De ce vrea Griro relocarea

Compania a luat în calcul relocarea în urmă cu mai mulţi ani, şi asta pentru că se înregistrează costuri mari cu transportul utilajelor, de dimenisuni mari, pentru care e nevoie de autorizaţii de transport agabaritic. Iar transpotarea utilajelor mari către portul Constanţa, de unde produsele româneşti ajung în ţări precum Egipt, India, China, Iran, Malaezia şi chiar Uzbekistan, trebuie să treacă prin oraş.

„Trebuie să fim competitivi, iar relocarea ar asigura un flux de producţie mai bun. Competiţia internaţională e foarte mare, ne batem cu China, Italia, Polonia. Să poţi să faci asta, trebuie să fii eficient! Acestea sunt simulari de a avea cea mai buna soluţie, şi sigur că şi cu terenul trebuie să facem ceva”, ne-a mai declarat Constantin Toma.

Celelalte motive care duc la relocarea activităţii fabricii au legătură cu promisiunile electorale ale PSD, partid aflat la guvernare, care a majorat salariul minin, dar şi creşterea costurilor cu energia şi gazul.

Compania nu foloseşte decât 30% din activele fabricii, iar restul se întreţine.

Celelalte motive care duc la relocarea activităţii fabricii au legătură cu promisiunile electorale ale PSD, partid aflat la guvernare, care au majorat salariile, dar şi faptul că au crescut tarifele la energie şi gaz.

Un studiu realizat pentru companie în 2013, arată că un cost al relocării activităţii Griro este de patru milioane de euro, iar ca timp, e nevoie de circa trei ani.

Un nou pol de dezvoltare la Gara de Nord

Bucureştiul ar putea fi unul dintre oraşele europene unde Gara de Nord este integrată cu o zonă comercială, dacă autorităţile îşi vor arăta disponibilitatea de a investi, poate, într-un parteneriat public-privat. După ce mai mulţi miniştri de la Transporturi au avut planuri măreţe de a transforma Gara de Nord într-un proiect mixt, în toamna anului trecut, arhitecţii Centrului de Excelenţă în Urbanism „Ion Mincu” au venit cu o propunere de a transforma obiectivul într-un complex cu birouri şi mall, totul la un cost de 2,4 miliarde de euro. 

CITEŞTE ŞI Propunerea arhitecţilor pentru Gara de Nord din Bucureşti, un proiect de 2,4 miliarde de euro GALERIE FOTO

Dar autorităţile nu sunt interesate decât de tăieri de panglici. Staţia intermodală Basarab, punctul central al celui mai cunoscut pasaj din România, preferată până nu de mult ca loc pentru filmat videoclipuri şi reclame, s-a transformat într-o ladă de gunoi.

De la intenţie şi până la finalizarea Pasajului, unul dintre cele mai ample proiecte de infrastructură din Bucureşti, în fotoliul de primar au trecut patru politicieni. Început de primarul Traian Băsescu în 2001, pasajul a fost terminat de primarul Sorin Oprescu, abia în 2011.

CITEŞTE ŞI Staţia intermodală Basarab – a costat enorm, azi e o ruină. Imaginea dezolantă a nepăsării statului faţă de banii cetăţenilor (FOTO şi VIDEO)

Investitorul care ar putea cumpăra terenul Griro pentru a dezvolta zona va trebui să vină cu bani mulţi. Având in vedere propunerea arhitectului, ar putea fi vorba de investiţii de circa 300 de milioane de euro, potrivit calculelor ECONOMICA.NET. 

Un exemplu de gară integrată cu spaţii comerciale este cel al proiectului Emonika din capitala Sloveniei. Sud-africanii de la MAS REI, împreună cu Prime Kapital, companie condusă de Martin Slabbert, cel care a făcut din NEPI cel mai mare proprietar de spaţii comerciale din ţară, a semnat la începutul acestui an un acord pentru achiziţia proiectului Emonika.

Emonika va fi cel mai mare centru de retail modern din Slovenia, cu o suprafaţă comercială închiriabilă de circa 59.000 mp, dar şi cu 21.500 mp de spaţii de birouri. Proiectul este unul mixt, care prevede şi modernizarea gării centrale din Liubliana.

Într-o întâlnire cu presa anul acesta, Tatian Diaconu, directorul general al Immochan, şi-a arătat intenţia de a renova Gara de Nord

„Astăzi, legea parteneriatului public-privat nu este una care să îmi permită să fac aşa ceva. Până nu se va clarifica, o să continuăm să investim ca persoane private. Dacă ar exista mecanismele legale necesare şi dorinţa de a face un proiect aş studia de mâine dimineaţa reabilitarea Gării de Nord şi transformarea ei într-un centru urban de excelenţă”, spunea Diaconu.