Potrivit proiectului transmis de Guvern, telemunca este „forma de organizare a muncii prin care salariatul, în mod regulat şi voluntar, îşi îndeplineşte atribuţiile specifice funcţiei, ocupaţiei sau meseriei pe care o deţine, în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, cel puţin o zi pe lună, folosind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor”, scrie News.ro.
De asemenea, legea prevede că salariatul care îşi desfăşoară activitatea în condiţiile descrise mai sus se numeşte „telesalariat”.
„Activitatea de telemuncă se bazează pe acordul de voinţă a părţilor şi se prevede în mod expres în contractul individual de muncă odată cu încheierea acestuia pentru personalul nou angajat sau prin act adiţional la contractul individual de muncă existent”, se mai arată în proiectul de lege adoptat de Senat.
Actul normativ mai prevede că refuzul salariatului de a consimţi la prestarea activităţii în regim de telemuncă nu poate constitui motiv de modificare unilaterală a contractului individual de muncă şi nu poate constitui motiv de sancţionare disciplinară a acestuia.
Având în vedere caracterul de flexibilitate a telemuncii, senatorii au prevăzut ca, la solicitarea angajatorului şi cu acordul în scris al telesalariatului cu normă întreagă, acesta din urmă să poată efectua muncă suplimentară.
Guvernul a aprobat pe 9 august proiectul de lege privind munca la distanţă care permite angajatului să îşi desfăşoare activitatea acasă, prin intermediul internetului şi al telefonului, iar angajatorul economiseşte în acest fel bani care ar fi altfel cheltuiţi cu fonduri adminsitrative.
„Introducem un nou contract de muncă – tele-munca. Este foarte apreciat, în special în ţările foarte dezvoltate şi cel mai mult în Japonia. În acest tip de contract se permite angajatului să lucreze dintr-o locaţie pe care şi-o alege singur sau chiar de acasă, folosind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Contractul este avantajos pentru ambele părţi. Pentru angajator se reduc costurile administrative cu chiria, utilităţile, carburanţii şi parcul auto, iar angajatul reduce costul de deplasare la serviciu şi îşi îmbunătăţeşte echilibrul între viaţa personală şi profesională”, a declarat atunci ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu.
Senatul este primă cameră sesizată în acest caz, urmând ca forul decizional să fie Camera Deputaţilor.