Tăriceanu: Sectorul de distribuţie şi transport a urcat pe locul al treilea în 2016, devansând construcţiile sau intermedierea financiară

‘Sectorul de distribuţie şi transport a fost în ultimii ani unul dintre cele mai dinamice din economia românească. Dacă în 2008 transporturile şi distribuţia ocupau locul al şaselea între sectoarele economice, cu o cifră de afaceri de 50 de miliarde de lei, în anul 2016 acest sector a ocupat locul al treilea, cu o cifră de afaceri de peste 75 de miliarde de lei, devansând sectoare precum construcţiile, producţia sau furnizarea de energie sau intermedierea financiară. În ceea ce priveşte distribuţia, este nevoie de o conştientizare a funcţiilor pe care această activitate le îndeplineşte. Într-o concepţie modernă, distribuţia nu este doar o simplă intermediere de mărfuri de la producător la consumator ci, pe lângă activitatea de comerţ en-angro şi en-detail, cuprinde şi prestarea de servicii acordate clienţilor, adică achiziţie, depozitare, logistică, transport, marketing, comercializare. Cred că este necesar ca legislaţia specifică să includă această viziune de a defini activitatea de distribuţie’, a precizat Tăriceanu.

Acesta a afirmat că a luat act şi va susţine solicitările asociaţiei referitoare la clarificarea unor acte normative ce se referă la reformularea unor definiţii pentru acest domeniu.

‘Am luat act împreună cu colaboratorii mei de la Senat de solicitările asociaţiei (Asociaţia Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România n.r.) ce ţin de clarificarea unor acte normative, care se referă la reformularea unor definiţii la modul în care ar trebui să se dezvolte structurile de vânzare pe o suprafaţă mai mare de 1.000 de metri pătraţi, la instituirea unei competiţii corecte între diferite categorii de distribuitori şi comercianţi, precum şi la clarificarea unor chestiuni de natură financiar-contabilă. De asemenea, mi se pare deosebit de importantă observaţia referitoare la lipsa unui Cod CAEN specific, impediment din cauza căruia operatorii economici care dezvoltă act de distribuţie nu sunt uneori eligibili pentru a depune proiecte cu finanţare europeană’, a spus Tăriceanu.

De asemenea, şeful Senatului a menţionat rolul distribuţiei ca funcţie de promovare pentru produsele tradiţionale româneşti şi ca funcţie socială ce ţine de asigurarea educării şi protecţiei consumatorului, adăugând însă că pentru viitor ‘cuvântul cheie este competitivitate’.

‘Trebuie să devenim mai competitivi pentru a avansa pe această scară a poziţionării în forţa economiilor europene. Distribuţia, prin modul în care, dincolo de zona producţiei, desfăşoară activităţi de stocare, sortare, ambalare de promovare şi prezentare a mărfurilor, adaugă lanţurilor valorice existente, contribuie la crearea de valoare adăugată şi la valorificarea mai eficientă a resurselor naţionale. În acest fel, distribuţia de bunuri creează noi oportunităţi pentru creşterea competitivităţii economiei româneşti, şi sprijinirea mărcilor, cum se mai spune a brandurilor de ţară’, a adăugat Tăriceanu.

Acesta a atras atenţia că, în contextul evoluţiilor tehnologice, ‘lumea se schimbă’, iar oamenii de afaceri adevăraţi caută soluţii care depăşesc cadrul tradiţional.

‘Ceea ce vreau să vă atrag atenţia celor care astăzi vă ocupaţi de distribuţia naţională: fiţi atenţi că lucrurile se schimbă, comerţul electronic ia o amploare din ce în ce mai mare, uitaţi-vă care sunt cotaţiile pe bursă ale marilor companii de comerţ electronic, uitaţi-vă la Amazon, cum se dezvoltă atât de rapid şi de mult, încât trebuie să vă pună pe gânduri (…) Sunt convins că va mai exista şi distribuţia tradiţională, dar lumea se schimbă extrem de rapid’, a subliniat preşedintele Senatului.

Acesta a afirmat că foloseşte tehnologia în mod curent.

‘La vârsta mea, folosesc Uber, cumpăr de pe eBay de ceea ce am nevoie şi de pe eMag, îmi iau bilete de avion în format electronic, plec în vacanţe prin e-booking’, a spus el.

În finalul speech-ului, şeful Senatului s-a adresat studenţilor de la ASE prezenţi la dezbatere, sfătuindu-i să îşi folosească atuul cel mai important, ‘cunoaşterea şi inteligenţa’, dacă vor să devină întreprinzători, chiar dacă nu deţin capital şi le-a transmis un îndemn primit de la bunicul său: ‘afaceri cu bani ştiu toţi proştii să facă’.

‘Spre deosebire de generaţia mea care a făcut economie privată după ureche, ceea ce nu-mi place (…) eu am făcut parte din generaţia de întreprinzători care a învăţat din mers. Bineînţeles că am făcut şi greşeli. (…) Probabil că o parte dintre voi se vor angaja, iar o parte veţi deveni întreprinzători. Cei care aveţi spirit de întreprinzător o să îmi spuneţi că o să fie greu, pentru că nu aveţi capital. Bunicul meu, care era om de afaceri, într-o discuţie cu el, pe care nu am să o uit, mi-a spus aşa: să ştii că afaceri cu bani ştiu toţi proştii să facă! Este îndemnul meu pentru cei care vă gândiţi la un moment dat să porniţi propria afacere: încercaţi să faceţi afaceri şi nu trebuie să fie capitalul elementul cheie de descurajare. (…) Nici Steve Jobs nu a avut capital când a plecat la drum, nici Bill Gates şi iată ce imperii colosale au construit, pentru că au fructificat elementul cel mai importat, cunoaşterea şi inteligenţa. Este avantajul pe care îl aveţi’, a mai spus Tăriceanu.

Asociaţia Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR) şi Academia de Studii Economice din Bucureşti a organizat joi o dezbatere referitoare la provocările strategice ale distribuţiei tradiţionale de bunuri în economia naţională.

Temele centrale ale conferinţei vizează statutul economic şi juridic al operatorilor economici care realizează în sistem tradiţional distribuţia bunurilor de larg consum şi necesitatea unui mediu concurenţial loial între diferitele tipuri de comerţ în piaţa naţională.

Scopul dezbaterii a fost de a furniza Guvernului şi Parlamentului suport profesional în vederea elaborării de acte normative care să reglementeze comerţul din România pe baza următoarelor principii: asigurarea securităţii alimentare şi accesului consumatorilor la o diversitate cât mai mare de produse de calitate, dezvoltarea IMM-urilor pe întreg lanţul economic de la producţie până la comerţ, echitate concurenţială şi bunăstare economică pentru toţi operatorii economici, îmbunătăţirea cadrului legislativ administrativ, comercial şi fiscal referitor la suprafaţa comercială maxim admisă la nivel de unităţi administrativ teritoriale, au precizat reprezentanţii asociaţiei.

De asemenea, crearea unor măsuri de finanţare cu fonduri UE pentru distribuţia de bunuri în România şi limitarea prin act normativ a suprafeţei de vânzare admisibilă în oraşe la maximum 200 de metri pătraţi au fost alte teme lansate în discuţii.

‘În lipsa unor mecanisme de finanţare publică pentru dezvoltarea distribuţiei autohtone de bunuri, efectele asupra economiei naţionale vor fi în lanţ următoarele: lipsa sustenabilităţii multor investiţii în domeniul producţiei de bunuri agroalimentare şi non-agricole, realizate prin PNDR; creşterea gradului de dependenţă a producătorilor autohtoni de comerţul realizat de supermagazine, corelat cu creşterea presiunii asupra preţului de cost al alimentelor şi, implicit, cu efecte nefaste asupra calităţii acestora; diminuarea suprafeţelor de depozitare şi comercializare cu ridicata şi cu amănuntul ale operatorilor economici cu capital românesc; scăderea locurilor de muncă în domeniul serviciilor comerciale şi implicit creşterea presiunii economice, bugetare şi sociale; creşterea galopantă a dependenţei pieţei de consum de produse non-autohtone’, susţin reprezentanţii ACDBR.

Asociaţia Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR) are în componenţă 34 de membri, o cifră de afaceri de circa 500 de milioane de euro, aproape 5.500 de angajaţi şi o flotă auto de aproximativ 3.600 de autovehicule. De asemenea, există peste 45.000 de clienţi care asigură ‘distribuţia tradiţională’ a bunurilor de larg consum pe teritoriul naţional.

Piaţa distribuţiei tradiţionale din România, în valoare de aproape trei miliarde de euro, este generată de circa 150 de operatori economici, regiunile Muntenia şi Transilvania fiind acoperite de 21% din companii, respectiv 19%, potrivit datelor furnizate de Asociaţia Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR).

În ultimii trei ani ani, piaţa românească de FMCG (Fast-moving consumer goods; bunuri de consum cu mişcare rapidă – n. r.) a înregistrat o creştere valorică de 3-4%, iar marja medie de profitabilitate a fost de 2,35%.