Prima modificare ca importanţă este reducerea cotei de impozit de la 16% la 10% pe veniturile din:
– activităţi independente
– salarii şi asimilate salariilor
– cedarea folosinţei bunurilor (chirii)
Afară de acestea, se reduc şi cotele de impozit pe veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, pentru care plătitorii veniturilor, persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă și care au şi obligaţiile de a calcula, de a reţine şi de a plăti impozitul cu titlu de plăți anticipate, corespunzător sumelor plătite prin reţinere la sursă, astfel:
– de la 10% la 7%, pentru stabilirea plăţilor anticipate, efectuate în contul impozitului anual;
– de la 16% la 10%, pentru stabilirea impozitului pe venit ca impozit final. În acest caz, baza de calcul o reprezintă venitul brut din care se deduce cota forfetară de cheltuieli.
Sarcina fiscală a contribuțiilor sociale, în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, se suportă de către persoanele fizice care au calitatea de angajați, scriu guvernanţii în propunerile de modificare şi dau următoarele cote, care, în fapt, le înglobează pe cele angajat-angajator din prezent:
25% contribuția de asigurări sociale.
10% contribuția asigurări sociale de sănătate
Atenţie! Angajatorii plătesc în continuare:
4% contribuția de asigurări sociale pentru condiții deosebite de muncă.
8% contribuția de asigurări sociale pentru condiții speciale și alte condiții de
muncă.
2,25% contribuţia asiguratorie pentru muncă*
*) Contribuţia asiguratorie pentru muncă se datorează în cotă de 2,25% la veniturile din salarii și asimilate salariilor și se plătește la bugetul de stat, fiind destinată finanțării prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, cum ar fi indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale, precum și pentru alimentarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale.
Unificarea contribuţiilor sociale, din angajat-angajator, doar în dreptul angajatului, a stârnit ample dezbateri publice. Dezavantajaţi în acest caz sunt angajaţii statului, care au o grilă de salarizare bazată pe mărimea salariului brut, şi nu un salariu net, aşa cum se întâmplă, de regulă, în privat. Costul patronal în privat rămâne neschimbat.
Venituri din activităţi independente
Cei cu venituri din activităţi independente (medicii, avocaţii, notarii, jurnaliştii, scriitorii, artiştii etc.) nu vor mai plăti contribuţii sociale raportate la sumele obţinute din aceste activităţi. Aceste contribuţii se vor calcula la nivelul salariului minim pe economie. Doar dacă nu sunt angajaţi cu salariu, caz în care nu mai plătesc CAS pe veniturile din activităţi independente.
Guvernul propune majorarea limitei veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, de la 500.000 euro la 1.000.000 euro. De asemenea, se propuneeliminarea condiției privind realizarea de venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 80% din veniturile totale.