Toader: DNA nu are competenţa să ancheteze legalitatea adoptării HG. DNA: Nu poţi impune unui procuror unde să ancheteze

‘După ştiinţa mea, din cele aproape 1.000 de infracţiuni câte găsim (…) în partea specială a Codului şi în legile speciale, nu avem nicio infracţiune care să constea în fapta Guvernului de a adopta o hotărâre de Guvern, un act normativ cu încălcarea normelor de tehnică legislativă. Prin urmare, dacă nu avem o astfel de infracţiune, practic DNA, procurorul, în general, nu are competenţa, abilitatea legală, constituţională să ancheteze. (…) Substanţa conflictului juridic de natură constituţională rezultă din această competenţă a DNA-ului, a Ministerului Public. Când el se vede în faţa unei posibile hotărâri de Guvern adoptată în condiţii de nelegalitate, poate DNA-ul să verifice legalitatea HG (…)? Convingerea noastră este că nu, jurisprudenţa Curţii este în acelaşi sens, legea specială statuează în aceeaşi direcţie’, a spus Toader.

Potrivit acestuia, competenţa de apreciere a legalităţii hotărârii de Guvern este ‘o competenţă exclusivă a instanţei de contencios’.

‘Competenţa de apreciere a legalităţii hotărârii de Guvern este o competenţă exclusivă a instanţei de contencios, competenţa de apreciere a oportunităţii, a împrejurărilor, circumstanţelor emiterii actului administrativ rămâne în sarcina exclusivă a decidentului, aşa cum s-a stabilit şi prin jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional’, a arătat ministrul.

În context, Tudorel Toader a arătat că decizia pe care CCR o va da în acest caz va fi una de principiu, nu una de speţă.

‘Decizia nu este şi nu va fi de speţă, (…) decizia pe care o veţi pronunţa va fi una de principiu, care va delimita competenţele Ministerului Public, pe de o parte, raportate la competenţele Guvernului de a adopta actele normative care sunt conferite prin articolul 108 din Constituţie. (…) Vă solicităm (…) să constataţi, în primul rând, existenţa conflictului dintre Guvern, pe de o parte, şi Ministerul Public-DNA, pe de altă parte, în al doilea rând să constataţi că respectivul conflict a fost generat de activitatea DNA, procurorului de a ancheta hotărârea de Guvern sub cele patru aspecte (…) şi în al treilea rând să dezlegaţi conflictul cu caracter de speţă şi preventiv, soluţia de principiu că pe viitor procurorul nu se poate substitui altor autorităţi şi nu poate ancheta HG sub aspectele menţionate’, a mai afirmat Toader.

Pe de altă parte, reprezentantul DNA, Simona Ricu, a arătat, în expunerea sa, că nu i se poate impune unui procuror unde să facă anchetă şi unde să nu ancheteze, subliniind că instanţa de judecată este cea care trebuie să se pronunţe dacă a fost sesizată legal.

‘Vă rugăm să constataţi faptul că nu există niciun conflict juridic de natură constituţională (…) pentru simplu fapt că procurorul efectuează o cercetare penală potrivit atributului constituţional. (…) Nu poţi să impui unui procuror unde să facă anchetă şi unde să nu facă anchetă. (…) Lăsaţi instanţa de judecată să se pronunţe dacă este sesizată în mod legal, dacă s-au administrat probe în mod loial, dacă s-a încercat să se afle adevărul, cu respectarea (…) dreptului la un proces echitabil’, a mai spus procurorul.

Simona Ricu a arătat că procurorul are obligativitatea de a efectua cercetări penale, dar trebuie să fie lăsat să-şi exercite acest rol constituţional.

‘Niciodată procurorul nu verifică dacă a fost emisă o hotărâre de Guvern în condiţii de legalitate, pentru că este rolul instanţelor judecătoreşti. (…) Procurorul are obligativitatea (…) de a efectua cercetări penale, dar trebuie să fie lăsat să-şi exercite acest rol constituţional, ori dumneavoastră vi se cere (…) să stabiliţi ce poate face un procuror şi unde poate să exercite o cercetare penală. (…) Se încalcă principiul statului de drept. Nu se poate ca în România, în secolul XXI, să vină un funcţionar cu rang înalt şi să impună unde să facă procurorul anchetă penală’, a afirmat reprezentantul DNA.

Simona Ricu a afirmat, totodată, că procurorul are obligaţia constituţională de a face verificări, iar dacă ‘i se înfrânge acest rol constituţional, se încalcă principiul separaţiei puterilor în stat’.

‘Ce ar însemna ca de fiecare dată când un funcţionar public cu un rang înalt care săvârşeşte o faptă penală să sesizeze instanţa de contencios constituţională şi să arate că, de fapt, procurorul, atâta vreme cât îşi exercită rolul constituţional, nu poate să îl ancheteze? Nu înseamnă asta o încălcare a principiului statului de drept, a principiului puterilor în stat? Ba da, înseamnă! (…) Cercetarea penală, aşa cum este reglementată (…), trebuie să fie efectivă şi trebuie să fi aptă de a dovedi împrejurările prin care s-a săvârşit fapta respectivă, trebuie să dovedească prin toate mijloacele de probă pe care le administrează procurorul să adopte anumite acte procedurale, să strângă informaţii din care să rezulte dacă s-a săvârşit sau nu s-a săvârşit o faptă de natură penală. În condiţiile în care procurorul practic i se imixtionează activitatea de anchetă, cum mai poate să realizeze această funcţie constituţională? Nu mai poate realiza, i se înfrânge acest rol constituţional! Ori (…) procurorul, cu celeritate, atunci când este sesizat cu privire la săvârşirea unei fapte penale, indiferent de modalitatea de sesizare (…) el are obligaţia constituţională de a face verificări. Dacă i se înfrânge acest rol constituţional, se încalcă principiul separaţiei puterilor în stat’, a afirmat Simona Ricu.

Totodată, reprezentantul DNA a spus că nu crede că rolul CCR este acela ‘de a exonera răspunderea penală a funcţionarilor cu rang înalt’.

Pe de altă parte, ministrul Justiţiei a răspuns că nimeni nu reduce competenţa procurorului, ci s-a cerut ca el să nu se substituie nici instanţei de contencios administrativ şi nici Guvernului.

Curtea Constituţională a a amânat pentru 23 noiembrie dezbaterea sesizării lui lui Călin Popescu-Tăriceanu referitoare la ancheta DNA legată de modul în care au fost adoptate în Guvern hotărârile referitoare la insula Belina, preşedintele Senatului cerând CCR să constate un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Guvern.