ÎCCJ: Este o strânsă legătură între comisionul de 5% pretins de Constantin Niţă şi contractul încheiat de Primăria Iaşi cu firma UTI

„Practic, între pretinderea comisionului de 5% de către inculpatul Niţă Constantin şi încheierea contractului de consultanţă (…) există o strânsă legătură. Fără pretinderea de către inculpat a comisionului de 5% din valoarea contractului dintre UTI Grup şi Primăria Municipiului Iaşi, încheierea contractului de consultanţă cu firma Kerom nu s-ar fi realizat, nu ar fi avut vreo justificare, în condiţiile în care din nicio probă administrată nu rezultă că cei de la UTI Grup ar fi desfăşurat până la acel moment vreo relaţie comercială cu firma Kerom, că i-ar fi cunoscut pe reprezentanţii acesteia sau ar fi existat vreun interes al celor de la UTI legat de obiectul de activitate al acestei firme în vederea unor oportunităţi de afaceri”, se arată în motivare.

În legătură cu suma de 30.000 de euro care ar fi fost primită de Constantin Niţă de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu în incinta unui hotel, în contul aceluiaşi procentaj de 5% din valoarea contractului, instanţa a apreciat, pe baza coroborării probelor administrate, că faptul s-a consumat, deşi inculpatul nu a recunoscut.

„Practic, lipsa unei probe directe cu privire la această faptă nu este de natură să excludă existenţa ei, explicându-se prin aceea că infracţiunile de corupţie săvârşite de persoane cu funcţii importante în stat (în speţă inculpatul era deputat, dar şi ministru al Energiei) nu sunt, de regulă, comise în prezenţa mai multor persoane, ci în condiţii de maximă clandestinitate, fapt ce exclude de plano existenţa unor probe relevante, incriminatoare pentru autorul infracţiunii de corupţie”, se indică în motivare.

Conform aceleiaşi surse, Constantin Niţă nu a negat că s-a întâlnit cu Urdăreanu la restaurant, dar a susţinut că scopul discuţiei nu era primirea unei sume de bani, ci era legat de posibilitatea ca firma omului de afaceri să instaleze la Ministerul Energiei un sistem video şi de alarmă pentru casieri. Susţinerea a fost considerată de instanţă neverosimilă şi nu a putut fi probată de inculpat.

„În opinia instanţei, nu se justifică de ce o problemă administrativă, ce ţinea de competenţa unui departament din cadrul ministerului şi care trebuia să urmeze o anumită procedură privind achiziţionarea respectivei instalaţii, a fost tratată la restaurant şi nu la sediul ministerului, de către însuşi ministrul Economiei. Mai mult, se constată că martorului denunţător, cu ocazia audierii de către instanţa de judecată, în condiţii de contradictorialitate şi oralitate, inculpatul nu i-a adresat nicio întrebare cu privire la acest aspect (…) şi nici în cursul urmăririi penale nu a prezentat o astfel de apărare”, se mai menţionează în motivarea condamnării.

Constantin Niţă a fost condamnat de ÎCCJ, pe 26 mai, la patru de ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, într-un dosar în care este acuzat de DNA că ar fi primit bani de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, decizia nefiind definitivă.

Instanţa a mai decis confiscarea de la Constantin Niţă a sumei de 303.000 lei, fiind menţinut sechestrul asigurător.

Constantin Niţă a fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influenţă, el fiind acuzat că, în cursul anului 2013, i-a solicitat omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de firma acestuia, UTI, cu Primăria Iaşi.

Potrivit DNA, Constantin Niţă ar fi intermediat o întâlnire între Tiberiu Urdăreanu şi fostul primar Gheorghe Nichita, în schimbul unui comision de 5% din valoarea contractului. Banii din comision urmau să îi fie remişi lui Niţă în două forme – parţial în numerar şi parţial printr-un contract de consultanţă fictiv, încheiat cu o persoană de încredere din anturajul fostului ministru.

”În consecinţă, la data de 21 iulie 2013, Niţă Constantin a primit 30.000 euro de la omul de afaceri, în incinta unui restaurant libanez, dintr-un hotel din Bucureşti. De asemenea, la solicitarea lui Niţă Constantin, a fost contactată persoana de încredere a acestuia, care a propus încheierea unui contract de consultanţă cu o anumită firmă, la preţul de 5.000 euro + TVA/lună, care a şi fost semnat la data de 2 mai 2013. În baza acestui contract fictiv (serviciile facturate nefiind, în fapt, prestate de firmă), reprezentanţii omului de afaceri au remis firmei indicate de Niţă Constantin, prin intermediul acestui mecanism, suma totală de 303.118 lei, în tranşe lunare, în perioada mai 2013 – iunie 2014”, mai spun procurorii.

Conform DNA, Niţă a primit două tranşe, de 30.000 euro, respectiv 303.118 lei, bani folosiţi, în mare parte, pentru diverse cheltuieli ale partidului din care făcea parte.