Studiu al Comisiei Europene: principalele practici comerciale incorecte ale marilor lanţuri alimentare

90% dintre respondenţii unui studiu realizat la nivel european, printre care fermieri, oameni de afaceri, consumatori, sau membri ai unor organizaţii sau guverne au recunoscut că pe lanţul alimentar, de la producător la raft, au loc diverse practici comerciale incorecte.
Economica.net - joi, 07 dec. 2017, 22:01
Studiu al Comisiei Europene: principalele practici comerciale incorecte ale marilor lanţuri alimentare

Comisia Europeană face un nou pas spre legiferarea relaţiilor comerciale dintre fermieri sau producătorii din industria alimentară şi marile lanţuri de magazine. Tocmai au finalizat un studiu amplu, la care au luat parte peste 1.500 de fermieri, procesatori, distribuitori, angrosişti, consumatori, retaileri şi membri ai guvernelor, iar rezultatele converg către o singura concluzie: la nivelul statelor membre există practici comerciale neloiale în relaţia dintre marile lanţuri de magazine şi furnizorii lor.

Mai exact, conform anchetei care a avut loc în perioada 16 august-17 noiembrie 2017, 90% dintre respondenţi au fost total sau parţial total de acord cu existenţa practicilor comerciale neloiale (UTP-unfair trading practices), enumerând printre acestea plata la mai mult de 30 de zile sau schimbări ale contractelor unilaterale sau retroactive.

Ce fac retailerii

Alte practici comune menţionate, conform rezultatului studiului, includ anulări ale comenzilor de produse perisabile în ultima oră, cereri de plată anticipată pentru a asigura sau păstra contractele sau plăți suplimentare pentru a avea produse afișate într-un loc preferenţial pe rafturi. Totodată, majoritatea respondenților au declarat că aceste practici au avut loc în mod regulat sau foarte regulat, iar majoritatea au fost de acord că agricultorii au fost cei mai afectați de acestea.

„Agricultorii primesc o cotă din ce în ce mai scăzută din valoarea adăugată generată în lanțul alimentar al UE. Pentru a aborda această problemă, în 2018 Comisia va propune măsuri de îmbunătățire a funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente prin consolidarea poziției lor pe piață și prin sprijinirea protejării acestora de șocurile viitoare „, a declarat Phil Hogan, Comisarul pentru Agricultură al Comisiei Europene.

Ce se va întâmpla

Majoritatea respondenților au convenit că trebuie luate măsuri pentru a combate practicile comerciale neloiale și că nivelul UE a fost cel mai potrivit pentru a face acest lucru, prin intermediul legislației. Cele mai multe presupuse acțiuni ale UE ar avea ca rezultat o mai bună aplicare a normelor privind practicile comerciale neloiale, precum și aducerea mai multor certitudini juridice pentru întreprinderi și asigurarea unor condiții de concurență echitabile în cadrul pieței interne.

De altfel, 94% dintre respondenți au fost de acord sau parțial de acord că UTP au efecte negative asupra agricultorilor, 95% dintre respondenți au fost de acord sau parțial de acord că ar trebui luate măsuri pentru a aborda UTP-urile, iar 87% dintre respondenți au crezut că această acțiune ar trebui să fie luată de către Uniunea Europeană.

„Cele peste 1.500 de răspunsuri la consultare vor genera o evaluare a impactului UTP şi vor ajuta la identificarea modalităților de îmbunătățire a fluidității și funcționării eficiente a lanțului de aprovizionare cu produse alimentare. Continuarea lucrărilor privind transparența pieței este așteptată mai târziu în 2018. Pe baza rezultatelor evaluării actuale a impactului, Comisia Europeană dorește să facă propuneri legislative privind abordarea practicilor comerciale neloiale în prima jumătate a anului 2018 „, informează Comisia Europeană printr-un comunicat.

În momentul de faţă, în aproximativ 20 de state membre,  există deja reguli – atât voluntare, cât și obligatorii – referitoare la astfel de practici comerciale considerate neloiale. „Vom analiza dacă și cum ar putea legislația UE să completeze și să consolideze aceste norme naționale”, mai anunţă UE.

În România, există deja aşa-numita „lege a produselor româneşti pe raft” (150/2016) care, printre altele, obligă retailerii să plătească în termen de cel mult 30 de zile calendaristice, iar în cazul produselor proaspete termenul de plată este de şapte zile calendaristice.

Te-ar mai putea interesa și
Ciolacu: Discutăm cu 3 sau 4 companii mari pentru a redeschide și de a deschide alte combinate de îngrășăminte
Ciolacu: Discutăm cu 3 sau 4 companii mari pentru a redeschide și de a deschide alte combinate de îngrășăminte
Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, la România TV, că Guvernul discută cu 3 sau 4 companii mari pentru a redeschide și de a deschide alte combinate de îngrășăminte....
Israelienii de la Econergy obțin autorizația finală pentru încă un parc fotovoltaic în România, în județul Constanța
Israelienii de la Econergy obțin autorizația finală pentru încă un parc fotovoltaic în România, în județul Constanța
O firmă controlată de Econergy, unul dintre cei mai activi investitori în segmentul energiei fotovoltaice din România, ...
Lovitură pentru Youtube Music, Spotify sau Apple Music. Parlamentul European cere reglementări stricte
Lovitură pentru Youtube Music, Spotify sau Apple Music. Parlamentul European cere reglementări stricte
Cutremur pe piața europeană de peste 22,6 miliarde de dolari a streamingului muzical pe care activează jucători precum ...
Iohannis, Băsescu și Principesa Margareta au o avere „îngropată” în Republica Moldova. Căsuțele de vinuri care costă de trei ori mai mult decât o căsuță bancară
Iohannis, Băsescu și Principesa Margareta au o avere „îngropată” în Republica Moldova. Căsuțele de vinuri ...
Costul unei căsuțe (caze în termeni specifici) cu vinuri de colecție în cramele subterane din Cricova sau Mileștii ...