Ministerul Transporturilor a anunţat luni că legătura rutieră cu Moldova reprezintă o prioritate absolută ce cuprinde 3 coridoare principale de legătură suprapuse cu reţeaua Trans-Europeană de Transport şi anume:
I. Coridorul Moldova – Transilvania – Europa Centrală din care face parte Autostrada Montana cu secțiunile Târgu Neamț – Iași – Ungheni şi secţiunea Târgu Mureş – Târgu Neamţ cu o valoare totală estimată fără TVA a coridorului de 4,13 miliarde de euro şi o lungime totală de 318 km;
II. Coridorul Braşov – Oituz – Bacău cu o lungime de 160 km şi o valoare estimată de 1,84 miliarde de euro fără TVA;
III. Coridorul București – Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Roman – Paşcani cu o lungime de 327 km şi o valoare estimată de 1,35 miliarde de euro fără TVA.
„Ministerul Transporturilor, prin Organismul Intermediar pentru Transport, va întreprinde toate demersurile necesare în vederea obţinerii finanțării necesare realizării tuturor obiectivelor de conectivitate rutieră a Moldovei, în perioada curentă de programare şi post 2020″, au dat asigurări şefii de la Transporturi.
Aceştia nu precizează însă şi când vor fi realizate cele trei şosele de mare viteză către Moldova, singura provincie istorică a României fără niciun kilometru de autostradă, la 99 de ani de la Marea Unire.
Prima autostradă din Moldova
Dacă pentru autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni (A8) există măcar studii de fezabilitate iar noua şosea de la Ploieşti la Paşcani (A7) este scoasă la licitaţie pentru proiectare, în cazul autostrăzii Braşov – Bacău (A13) nu a fost realizat niciun demers.
Întrebat care dintre ele va fi prima autostradă din Moldova, Ionuţ Ciurea, vicepreşedintele Asociaţiei Pro Infrastructură (API) pariază pe A7.
Potrivit lui, noul drum de la Ploieşti la Paşcani are cele mai mare şanse de a fi pus în operă şi de a fi deschis circulaţiei înaintea celorlalte două proiecte.
În plus, din A7 face parte şi Centura Bacău, care a fost deja scoasă la licitaţie pentru construcţie.
Deşi a lansat încă din toamna anului trecut licitaţiile pentru studiile de fezabilitate şi proiectarea noului drum de la Ploieşti la Paşcani (A7), Compania de Drumuri încă nu a stabilit câştigătorii, din cauza amânărilor repetate şi a contestaţiilor.
Ionuţ Ciurea admite că lucrările la A8 (Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni) ar putea începe mai devreme decât cele la A7, dacă Guvernul va scoate la licitaţie proeictarea şi execuţia autostrăzii ce traversează Carpaţii Orientali. Reprezentantul API sugerează însă că în acest caz ar trebui însă revizuite mai întâi studiile de fezabilitate din 2010.
Proiectul autostrăzii Montana (Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni) este blocat din cauză că DNA a declanşat o anchetă cu privire la revizuirea studiului pentru segmentul Târgu Mureş – Ditrău.
Autostrada Montana (A8) este preferata ieşenilor şi pentru ea militează Asociaţia „Moldova vrea Autostradă”. Din cauză că traversează munţii pe o porţiune importantă din traseu, aceasta este însă cea mai scumpă din România, cu un cost estimat iniţial la 9 miliarde de euro.
Reprezentantul Asociaţiei Pro Infrastructură apreciază că Guvernul ar trebui să înceapă construcţia A8 cu segmentul Târgu Neamţ – Iaşi, unde este trafic ridicat şi se justifică sigur realizarea unei autostrăzi.
În ceea ce priveşte autoastrada Braşov – Bacău (A13), Ciurea apreciază că pentru aceasta nu a fost efectuat până acum niciun demers. Există însă în derulare un studiu de fezabilitate pentru secţiunea de la Sibiu la Făgărăş, care se va continua apoi către Braşov şi Bacău.
Surse ECONOMICA.NET susţin că Ministerul Transporturilor a ajuns să promoveze proiectul A13 în urma lobby-ului puternic al parlamentarilor din Bacău.