România aleargă spre deficit excesiv. Guvernul a fluierat offside

Execuția bugetului după 11 luni s-a încheiat cu un deficit 1,21% din PIB, faţă de unul de numai 0,73% înregistrat la aceeaşi dată din 2016. Este un motiv de îngrijorare pentru încadrarea în ţinta de deficit, de vreme ce, anul trecut, cu un deficit mai mic în noiembrie, guvernul Cioloş nu reuşea să ţină cheltuielile de final de an în frâu, iar România atingea limita de deficit de 3%, în loc să stea în ţinta asumată, de 2,75% din PIB. Tradiţional, decembrie e luna cheltuielilor multe pentru stat. Însă guvernul pare să fi fluierat offside. 
Ionut Tudorica - joi, 28 dec. 2017, 21:56
România aleargă spre deficit excesiv. Guvernul a fluierat offside

Tradiţional, în ultima lună a anului, cheltuielile statului sar cu puncte importante din PIB. În 2015, luna decembrie a avut un avans de cheltuieli de nu mai puţin de 5,5% din PIB faţă de cheltuielile la 11 luni, care însumau 28,7% din PIB. Pentru relevanţă, dacă fiecare lună din an avea o asemenea evoluţie, am fi avut cheltuieli anuale de 66% din PIB, aproape dublu faţă de ce s-a obţinut la finalul anului amintit.

În 2016, la nivelul lui noiembrie cheltuielile însumau 27,8% din PIB, ceva mai mici decât în anul precedent. În decembrie ajungeau în zona obişnuită a României, de peste 30% din PIB. Astfel, în această lună decisivă pentru banul public, guvernul Cioloş sărea de deficitul programat anual, de 2,75% din PIB, şi atingea pragul limită al Pactului de Stabilitate din UE, de 3% din PIB.

Tot tradiţional, veniturile din decembrie nu au aceeaşi dinamică. În 2015, în ultima lună ele avansau cu doar 3,2% din PIB, iar în 2016 cu numai 2,5% din PIB. Adică au fost în apropierea mediei anuale.

Avem, aşadar, diferenţe de dinamici tradiţionale în decembrie. Veniturile statului se acumulează în ritm normal, pe când cheltuielile cunosc explozii.

Cauza acestei evoluţii a cheltuielilor este teama diverselor instituţii de a nu “pierde” banii alocaţi prin buget în timpul anului, chestiune care le-ar putea aduce anii următori bugete aprobate mai mici.

După 11 luni din 2017 bugetul naţional are venituri comparabile cu cele din 2016, adică 27,1% din PIB, faţă de 27%  – NOTĂ: după execuţia din 2016, procentul din PIB al veniturilor a fost tot de 27,1% – . Iar cheltuielile sunt ceva mai mari – 28,3% din PIB, faţă de 27,8%.

Având în vedere aceste cifre, uşor mai rele decât anul trecut, e greu de crezut că statul român va sta în ţinta de deficit propusă, de 3% din PIB.

Care sunt cauzele

Citând datele din ultima execuţie bugetară publicată de Ministerul Finanţelor Publice, cheltuiala care a sărit cel mai mult în 2017 a fost cu salariile personalului plătit de stat.

Cheltuielile de personal au crescut cu 21,3% față de aceeași perioadă a anului precedent, fiind determinate de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2016 (efect de bază pentru 5 luni din 2017) şi de creșterile salariale acordate în 2017. Anul acesta, la 1 ianuarie, au crescut cu 15% a salariile din sănătate și din educație. La aceeaşi dată au crescut salariile personalului plătit din fonduri publice. Salariile din primării şi alte autorităţi locale au crescut cu 20% începând cu 1 februarie 2017. Din iunie 2017 au crescut cu 30% salariile personalului din bibliotecile naționale și muzee naționale. La aceeaşi dată au crescut cu 15% soldele de funcție ale personalului militar. La 1 octombrie 2017 s-au majorat cu 10% salariile de funcție ale polițiștilor.

La toate acestea s-a adăugat majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 1.250 lei la 1.450 lei.

O altă cheltuială a statului care s-a aprins a fost cea cu pensiile. Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 12,9%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, ajungând la 917,5 lei, și cu 9% de la 1 iulie 2017 a punctului de pensie, ajungând la 1.000 lei.

Economia a dat Cezarului

În tot acest timp, veniturile statului s-au păstrat constante, economia livrând acelaşi 27,1% din PIB la 11 luni, ca în 2016, în ciuda micşorării cotei standard de TVA de la 20% la 19% şi a micşorării pentru jumătate de an a accizelor pe carburanţi.

Au fluierat offside?

Scenariul deficitului excesiv ar putea fi schimbat pe ultima sută de metri de o decizie administrativă a guvernului Tudose, care ar putea atenua efectul de sfârşit de an în cheltuielile statului.

Media au preluat ieri o informaţie conform căreia ministrul Finanţelor ar fi emis două Ordine de ministru care ar stopa multe plăţi ce s-ar putea face pe final de an.

Un prim ordin a stabilit termenele până la care ordonatorii de credite, cum sunt ministerele, agențiile guvernamentale sau primăriile, pot efectua ultimele plăți din banii primiți de la bugetul de stat pe anul 2017 până, azi, 29 decembrie 2017.

A doua zi, vineri, 22 decembrie 2017, ar fi venit cu un nou ordin de modificare a ordinului precedent, prin care ultimul termen de plăţi a fost fixat la 27 decembrie 2017, luând astfel prin surprindere autorităţile care aveau cheltuieli de făcut în ultimele zile ale anului.

Plăţile blocate se vor face, dar în primele zile ale anului viitor, degrevând cheltuielile de anul acesta, cu efect direct pe deficitul bugetar pe 2017.

Te-ar mai putea interesa și
Dragoș Anastasiu: Privatul nu este egalul statului, nici măcar privații nu sunt egali între ei
Dragoș Anastasiu: Privatul nu este egalul statului, nici măcar privații nu sunt egali între ei
Privatul nu este egalul Statului, susține Dragoș Anastasiu, președintele Rethink, un think tank dedicat transformării României....
Ministrul german de Finanțe, Joerg Kukies nu se așteaptă ca UniCredit să continue cu preluarea Commerzbank
Ministrul german de Finanțe, Joerg Kukies nu se așteaptă ca UniCredit să continue cu preluarea Commerzbank
Ministrul german de Finanțe Joerg Kukies a declarat duminică că nu se aștepta ca UniCredit va merge mai departe cu planurile ...
Reorganizarea ANAF se amână cu câteva luni
Reorganizarea ANAF se amână cu câteva luni
În prima parte a lui 2024 Guvernul a adoptat o OUG privind reorganizarea ANAF. Una dintre măsuri prevedea ca în cadrul ...
Călin Georgescu a câștigat turul 1 al alegerilor prezidențiale. Lasconi a trecut pe locul doi, în fața lui Marcel Ciolacu
Călin Georgescu a câștigat turul 1 al alegerilor prezidențiale. Lasconi a trecut pe locul doi, în fața lui Marcel Ciolacu
Distanța dintre Marcel Ciolacu și Elena Lasconi s-a redus la doar 4.000 de voturi, în lupta pentru intrarea în turul ...