MADR: România nu susţine plafonarea plăţilor în viitoarea Politică Agricolă Comună; măsura ar periclita sursa de securitate alimentară

Potrivit ministrului Agriculturii, o variantă de lucru ar putea fi regândirea plăţii redistributive pentru a stimula un progres mai rapid în gospodăriile rurale cu efect benefic asupra biodiversităţii şi a ocupării mediului rural. Referindu-se la stimularea înlocuirii generaţiilor de fermieri, ministrul a subliniat că tinerii trebuie atraşi şi menţinuţi în mediul rural, facilitându-le accesul la cumpărarea de teren agricol.

‘Progresul se realizează numai dacă acordăm atenţia cuvenită cercetării, de aceea eu voi propune şi susţine ca, în viitoarea PAC, cercetarea să aibă o filă şi o finanţare separată. Cunoscând valoarea cercetării agricole franceze am stabilit cu doamna ambasador ca un reprezentant la nivel înalt al ASAS să mă însoţească la discuţia cu omologul meu francez pentru a pune cât mai rapid în practică interesele comune din acest sector’, a mai precizat ministrul Agriculturii, potrivit unui comunicat remis AGERPRES.

La întâlnirea cu ministrul Agriculturii, ambasadorul Republicii Franceze la Bucureşti, Michele Ramis, a fost însoţită de Marie-Luce Ghib, consilier agricol regional pentru România, Bulgaria şi Serbia şi Michel Cywinski, şef al misiunii economice.

Subiectele principale abordate au vizat viitoarea Politică Agricolă Comună şi pregătirea preluării Preşedinţiei Consiliului UE de către România în prima parte a anului 2019, cooperarea bilaterală precum şi invitarea României, ca parte la Iniţiativa lansată de Franţa’ 4 per 1000 pentru sol’.

Petre Daea a punctat şi detaliat o parte a priorităţilor României, între acestea amintind menţinerea celor doi piloni, menţinerea plăţilor directe şi continuarea convergenţei acestora, fără diferenţiere între statele membre, flexibilitate între piloni.

De asemenea, ministrul a subliniat că, în opinia sa, cofinanţarea nu este o soluţie deoarece poate deforma ‘linia de start a fermierilor’. În ceea ce priveşte intenţia de a avea planuri strategice inclusiv pentru pilonul 1, ministrul a precizat că aceasta trebuie cântărită cu atenţie, deoarece presupune o activitate intensă de pregătire care poate duce la întârzieri ale plăţilor şi chiar la efecte nedorite, inclusiv penalizări.

Ministrul Petre Daea s-a referit la asemănările dintre România şi Franţa în privinţa conceptelor de abordare. Astfel, atât România cât şi Franţa sunt pe primele locuri în UE la producţia de cereale şi la exportul acestora. România trebuie să dezvolte sectorul de zootehnie şi să creeze valoare adăugată, asigurând în acest fel câştigul pentru fermieri. Cu privire la bugetul PAC, ministrul a afirmat că o alocare consistentă şi în viitor va asigura competitivitatea necesară îndeplinirii obiectivului asumat – asigurarea securităţii alimentare.

‘Suntem cu toţii preocupaţi de securitatea alimentară, strategie de interes pentru ţara noastră, dar şi la nivel mondial. Asigurarea hranei trebuie asumată şi abordată ca responsabilitate principală în contextul noilor provocări legate de schimbări climatice, a eforturilor de eradicare a foametei şi combaterea bolilor la animale, care depăşesc graniţele statelor membre’, a subliniat Petre Daea.

În contextul preluării preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România, şeful de la Agricultură a anunţat că ţara este în etapa formării experţilor şi într-un dialog permanent cu trio-ul format din Estonia, Bulgaria şi Austria. Măsurile sunt necesare pentru ca toate problemele să fie preluate din mers şi să fie gestionate eficient, în vederea asigurării unui flux continuu al activităţilor.

Ministrul român a atras atenţia asupra contextului diferit şi a noii conjuncturi faţă de care trebuie gândită viitoarea Politică Agricolă Comună, pentru 27 state membre, dar şi asupra pericolului unor ameninţări din afara graniţelor UE legate de piaţă şi de boli la animale şi plante.

La rândul său, ambasadorul Michele Ramis a afirmat că Franţa este apropiată de obiectivele prezentate de România în domeniul agricol, accentuând ideea că viitoarea Politică Agricolă Comună va trebui să răspundă provocărilor legate de securitatea alimentară şi de schimbările climatice, iar sectorul agricol va trebui să îşi întărească rezistenţa în faţa diverselor crize.

Discuţia de joi pregăteşte întâlnirea ministrului român al Agriculturii cu omologul francez, Stephane Travert, stabilită pentru 13 februarie 2018.

‘La finalul întâlnirii, doamna ambasador i-a adresat ministrului Petre Daea invitaţia la Salonul Internaţional al Agriculturii de la Paris, în data de 23 februarie 2018, prilej cu care se pot continua dezbaterile iniţiate în 13 februarie 2018’, se mai arată în comunicatul citat.