Interviu cu şeful Poştei Române: Tehnologizarea nu trebuie să sperie pe nimeni. Angajaţii Poştei au locurile de muncă în siguranţă

Prima femeie ajunsă la conducerea operatorului poştal naţional afirmă că locurile de muncă ale celor 24.000 de angajaţi ai Poştei sunt în siguranţă în perioada viitoare şi nu se pune problema disponibilizărilor.

De asemenea, în ceea ce priveşte planurile de tehnologizare şi modernizare a companiei, şeful Poştei Române vorbeşte despre dezvoltarea relaţiilor cu clienţii, angajaţii şi partenerii, precum şi despre introducerea de ATM-uri, cititoare de bare, POS-uri în oficiile poştale şi, nu în ultimul rând, de migrarea serviciilor în mediul online.

Capitalizarea Poştei Române, situaţia financiară a companiei şi planurile pe termen mediu şi lung sunt alte subiecte abordate de directorul general al CNPR.

AGERPRES: La începutul lunii octombrie 2017 aţi preluat cu titlu de interimat funcţia de director general al Poştei Române. Cum aţi perceput noua provocare şi, mai ales, ce aţi găsit în instituţie?
Elena Petraşcu: Primul lucru pe care îl observi din poziţia de director general este potenţialul companiei. Nu am ajuns în această poziţie din postura de nou venită în companie, cunosc Poşta Română din 2015, din funcţia de director juridic. Această ‘ucenicie ‘ m-a ajutat să găsesc mult mai repede soluţii la problemele pe care le-am găsit.

Pentru că am adus vorba de probleme, daţi-mi voie să exemplific. Poşta Română se afla la nivelul lunii octombrie anul trecut într-o situaţie dificilă din punct de vedere financiar, cu datorii către parteneri de aproximativ 171 de milioane de lei. Am găsit contracte încheiate în pierdere pentru noi, am găsit o resursă umană pregătită, dar totalmente neutilizată din punct de vedere al managementului, am găsit cheltuieli nejustificate, atât la nivel de salarizare a personalului din centrul companiei, cât şi la nivel de achiziţii.

Am descoperit un sistem cu potenţial imens neutilizat. Am găsit norme vechi care scoteau din sărite clienţii şi perpetuau o imagine prăfuită a Poştei Române. Nu a existat o lună de miere pentru conducerea acestei companii. Încă din momentul zero, ne-am aşezat la masă şi am dezvoltat soluţii, planuri şi priorităţi pentru redresarea companiei. Am recuperat rapid datorii acumulate. Spre exemplu, Poşta Chineză ne-a plătit o datorie veche de aproximativ 1,5 milioane de dolari. Am participat la licitaţii şi am câştigat contracte în condiţii mai bune decât anii precedenţi, am renegociat tarife şi am reuşit într-o mare măsură să facem primii paşi spre revitalizarea Poştei, pe un teren solid şi pe o fundaţie sănătoasă.

AGERPRES: Ne puteţi da câteva detalii despre activitatea companiei şi situaţia financiară în care se află, astăzi, Poşta Română?

Elena Petraşcu: Compania are resursele necesare pentru a se reinventa. Încep cu asta pentru că îmi doresc ca toată lumea să cunoască un sentiment de încredere în Poşta Română. Am terminat anul pe plus. Am înregistrat o creştere a veniturilor în ultimul trimestru din 2017 cu circa 20 de puncte procentuale faţă de trimestrul anterior. Pot să vă spun că am înregistrat o creştere medie a veniturilor de 17 milioane de lei/lună.

Din momentul în care am preluat mandatul de conducere a Poştei, întreaga echipă a găsit soluţii pentru eficientizarea fluxurilor, reducerea costurilor şi, nu în ultimul rând, renegocierea tarifelor. Asta ca o trecere rapidă în revistă a soluţiilor care au dus la creşterea veniturilor.

Câteva exemple concrete: Poşta Română îşi plăteşte datoriile. Am efectuat lunar plăţi către ANAF, dar şi către alţi creditori. Lunar, către ANAF se fac în medie plăţi de aproximativ 3 milioane de euro. Am stins debite pentru nu mai puţin de 15 parteneri de cash-collection. Tocmai zilele trecute am încheiat datoriile către Telekom Mobile. Mulţi alţi creditori şi-au recuperat în aceste trei luni datoriile.

Am renegociat tarife şi contracte care ne-au adus chiar şi de trei ori mai multe avantaje financiare decât în anii trecuţi. Discuţiile cu eMag au fost foarte constructive. Am ajuns la un acord care oferă ambelor părţi predictibilitate şi eficienţă. Gândiţi-vă că prin extinderea punctelor de livrare eMag în 600 de oficii ale Poştei Române am reuşit în numai două săptămâni să livrăm către clienţii noştri comuni tot atâtea produse cât pe întregul parcurs al anului 2016. Tocmai acest model de seriozitate a atras un nou retailer online de anvergură din România, care din luna octombrie lucrează cu noi, este vorba despre Fashion Days.

Exemplele pot continua. Dar mesajul general şi unitar este că Poşta Română are suficient capital financiar şi de încredere pentru a continua să fie o companie performantă.

AGERPRES: Poşta Română a acumulat datorii în ultimii ani. Este compania solvabilă sau există un plan de redresare a companiei?

Elena Petraşcu: Categoric, da. Poşta Română este o companie solvabilă. Avem un plan strategic de dezvoltare şi un Memorandum, aprobat la nivelul Guvernului României, care ne oferă tot sprijinul şi siguranţa necesare pentru a stabiliza Poşta în primă instanţă şi pentru a dezvolta compania pe termen mediu şi lung.

Vă dau câteva exemple de relaţii cu creditorii Poştei Române. Până în luna decembrie a acestui an, foarte mulţi parteneri, în special pe partea de cash-collection, au avut banii blocaţi de Poştă. Acumularea datoriilor, în unele cazuri, depăşeşte doi ani. Aici avem un exemplu concludent: compania Telekom.

Printr-o schimbare majoră de optică, cel puţin Telekom Mobile se numără printre cei 15 creditori către care Poşta Română a stins total datoriile. Mergem mai departe. În luna decembrie şi ianuarie Poşta Română a plătit către Telekom nu mai puţin de 42.619.578 lei. Asta înseamnă că, pe lângă plata unor debite iniţiale şi penalităţi de aproximativ 8 milioane de lei, Poşta Română a plătit, la zi, încasările efectuate din plata facturilor de către clienţii Telekom. Deci nu am mai acumulat niciun leu datorie. Aici vreau să insist pe faptul că Poşta Română a adoptat o strategie corectă în relaţia cu toţi partenerii. Plătim datoriile, suntem un partener transparent, credibil şi serios.

Desigur, nu am fi putut dezvolta o astfel de strategie fără două lucruri: regândirea serviciilor şi renegocierea tarifelor, pe de o parte, şi încrederea constantă din partea partenerilor bancari, cărora le-am transmis acelaşi mesaj de seriozitate şi competenţă.

În paralel cu toate aceste plăţi, Poşta a reîntregit normele angajaţilor şi a plătit lunar taxele către stat şi datoriile către ANAF.

AGERPRES: Poşta Română întâmpină reale probleme cu distribuţia coletelor şi a corespondenţei. Care este, în prezent, perioada de livrare a coletelor şi ce veţi face pentru rezolvarea acestor situaţii?

Elena Petraşcu: Recunoaştem – şi ar fi o greşeală imensă să ignorăm – faptul că beneficiarii direcţi ai serviciilor noastre au destule să ne reproşeze. Aici avem o vulnerabilitate clară, pe care în primul rând o conştientizăm şi, în al doilea rând, încercăm să o corectăm.

Primim reclamaţii şi încercăm să le rezolvăm cu maximă responsabilitate şi respect. Un exemplu ar fi situaţia din Biroul de Schimb Internaţional (BSI) din Bucureşti. Mai ales pe zona de spaţiu extra-comunitar. Este inadmisibil să ajungă coletul mai repede din Japonia în România decât din BSI la oficii sau la adresele finale. Când am ajuns la conducerea companiei, atât eu, cât şi directorii noştri au găsit la BSI întârzieri de patru luni la anumite trimiteri. În prezent, avem întârzieri mult mai mici, pricinuite de fluxul foarte mare din luna decembrie. În plus, toate trimiterile de după 1 ianuarie intră într-un sistem informatic automatizat. Scanăm codurile de bare şi avem direct datele de expediţie. Timpii necesari pentru procesarea coletelor din China sau din alte state scad exponenţial. Nimeni nu va mai introduce manual datele în sistem. Coletul stă preţ de două secunde în procesare după care pleacă mai departe.

Mi-e greu să avansez acum un termen, dar cred că automatizarea şi retehnologizarea BSI-ului şi Centrului de Tranzit va schimba total calitatea relaţiei Poştei Române cu clienţii săi.

De asemenea, pentru reducerea timpilor de aşteptare, am crescut programul de lucru în oficiile vamale. Mai mult decât atât, implementarea aplicaţiei MyAWB scuteşte foarte mulţi clienţi de completarea formularelor în oficii. Introducerea manuală a datelor în sistem este acum înlocuită cu o simplă scanare de cod al clientului. Acest cod este generat de aplicaţia online.

Poşta face paşi hotărâţi într-o direcţie corectă, de reducere substanţială a timpilor de aşteptare şi de livrare.

AGERPRES: Poşta Română a înregistrat, anul trecut, pierderi de peste 8 milioane de lei reprezentând plata TVA către buget, la tariful de 2,15 lei pe distribuţia taloanelor de pensie. Cum veţi gestiona această problemă?

Elena Petraşcu: Problema este complicată şi a intervenit atunci când foştii decidenţi au hotărât că aceste trimiteri de taloane (atenţie, nu de pensii) ies din sfera serviciilor universale. Costurile de furnizare a taloanelor au fost gândite însă ca făcând parte din sfera serviciilor universale, deci fără TVA.

Am înaintat deja un proiect care vine să rectifice această problemă. În sine, separarea clară a serviciului universal de celelalte servicii este necesară. Am avea numeroase avantaje, pornind de la accesarea de fonduri europene şi granturi până la o imagine corectă, de ansamblu, a tuturor serviciilor şi produselor poştale.

AGERPRES: Unul dintre obiectivele majore declarate este capitalizarea CNPR, dar există un impediment numit Fondul Proprietatea. Care sunt planurile concrete astfel încât acest pas către redresare să se realizeze?

Elena Petraşcu: Poşta Română are doi acţionari: Statul, reprezentat de Ministerul Comunicaţiilor – cu 75%, şi 25% Fondul Proprietatea. Unul dintre cei doi acţionari este responsabil şi vrea binele companiei. Vrea ca Poşta Română să fie performantă şi stabilă, atât pentru clienţii noştri, cât şi pentru angajaţi.

Acţionarul nostru principal a susţinut în permanenţă măsurile pe care le-am prezentat. Acelaşi acţionar a susţinut şi susţine în continuare capitalizarea Poştei. Din păcate, acţionarul minoritar s-a opus acestui proces, fără argumente valide în opinia noastră. Opoziţia la capitalizare nu are practic niciun sens. Banii pentru capitalizare au o destinaţie clară: plata datoriilor către ANAF – datorii acumulate de companie în urma unor amenzi aplicate de Consiliul Concurenţei. Degrevarea noastră de această plată lunară ne-ar oferi spaţiul necesar pentru investiţii în companie: pentru renovarea sediilor, pentru achiziţii de tehnică şi automobile, pentru achiziţii de softuri importante pentru oficii, pentru sistemul central, pentru contabilitate.

Dacă procesul de capitalizare merge înainte, fără obstacole birocratice sau argumente absurde, toată lumea câştigă. Clienţii noştri vor avea parte de servicii mai performante, partenerii noştri de încredere în Poştă şi angajaţii de siguranţă. Mesajele Guvernului sunt clare: capitalizarea Poştei este susţinută. Trebuie să avem încredere că aceasta se va finaliza.

AGERPRES: La ce ar trebui să se aştepte angajaţii Poştei Române în 2018? O eventuală retehnologizare a Poştei ar putea aduce disponibilizări de personal în viitorul apropiat?

Elena Petraşcu: Poşta Română este cel mai important angajator din întreaga ţară. Avem peste 24.000 de angajaţi care lucrează pentru noi în toată ţara. Foarte mulţi dintre aceştia au trecut prin momente dificile în trecut. Le-au fost tăiate normele şi evident veniturile, de la 8 la 4, sau 6 ore. Ce urmări a adus această mişcare a fostului management? Puternic negative. Lipsă de personal în zone critice, creşterea timpilor de aşteptare pentru clienţi. Un climat de nesiguranţă şi nemulţumire. Acum, ar trebui să înţeleagă toată lumea că una dintre priorităţile noastre a fost şi rămâne reîntregirea acestor norme. Am reuşit să îmbunătăţim normarea. Aproximativ 500 de norme sunt astăzi, din nou, majorate sau întregite. Tăierea normelor din trecut a dus la o creştere exponenţială a orelor suplimentare efectuate de angajaţi. Aceste ore au fost neplătite până la finalul anului trecut, când am reuşit să plătim 47.337 de ore suplimentare. Cumulat, vorbim despre plata a 1.127.302 lei.

Reamintesc aici şi modesta noastră contribuţie la veniturile angajaţilor în decembrie, care au primit 150 de lei în plus la salariu, pentru sărbători. Bonusul s-a aplicat tuturor angajaţilor cu salariul mai mic sau egal cu mediul pe economie.

Angajaţii Poştei trebuie să fie conştienţi de respectul şi recunoştinţa companiei, dar în acelaşi timp să reflecte acelaşi tip de respect pentru clienţi. Facem tot ceea ce ne stă în putere pentru angajaţii noştri, dar vom cere din ce în ce mai multă performanţă şi dedicare, astfel încât, pe parcursul anului 2018, clienţii să simtă o schimbare fundamentală în relaţia cu Poşta Română.

Chiar şi în aceste condiţii, avem un deficit de personal în teritoriu. Tehnologizarea nu trebuie să sperie pe nimeni, informatizarea vine şi trebuie să funcţioneze în avantajul angajaţilor, să le facă viaţa mai uşoară, să înlesnească relaţia cu clienţii şi toate procesele poştale. Categoric, angajaţii Poştei au locurile de muncă în siguranţă. Nu vorbim despre disponibilizări.

AGERPRES: Ce intenţii aveţi, în acest an, în ceea ce priveşte tarifele poştale la serviciile furnizate persoanelor fizice?

Elena Petraşcu: Ultima actualizare a tarifelor a avut loc la 1 martie 2016, după 12 ani de stagnare. Avem, într-adevăr, propuneri de mici ajustări la toate tarifele. Aşa cum am renegociat tarife cu agenţii economici, încercăm să menţinem tarifele optimizate şi pentru persoane fizice, în aşa fel încât să respectăm un principiu. Trebuie să avem un venit pe serviciu, peste costul pe serviciu.

Am contopit două clase de greutate, tocmai din experienţa ultimilor ani, am introdus de asemenea o nouă clasă între 1 şi 2 mii de grame. Serviciile generale trebuie să fie optimizate la nivel de cost şi tarif, dar ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii n.r.) are, până la urmă, ultimul cuvânt în această problemă. Vom comunica atunci când vom avea o variantă structurată a planului de tarifare.

AGERPRES: Ce noutăţi aveţi în legătură cu plângerea penală făcută la DNA, anul trecut, împotriva fostei conduceri din cauza neregulilor găsite la Poşta Română Broker de Asigurări (PRBA), care ar fi deturnat suma de 1,8 milioane lei prevăzută pentru majorarea capitalului social?

Elena Petraşcu: Am încercat să aducem la lumină, foarte transparent, tot ce am găsit incorect la Poşta Română Broker de Asigurare. În opinia noastră, nu a fost nicidecum corect să se folosească banii pentru capitalizare la plata indemnizaţiilor membrilor Consiliului de Administraţie. Aceasta a fost, până la urmă, prioritatea lor zero, în condiţiile în care filiala avea pierderi imense. Pe lângă lipsa totală de oportunitate, s-a pus şi problema legalităţii. Capitalizarea nu a fost aprobată şi banii erau deja cheltuiţi. Problema acum este în mâna organismelor abilitate să cerceteze. Nu mai ţine de Poşta Română. În eventualitatea în care se cer alte date sau documente, desigur compania este la dispoziţia instituţiilor care le solicită.

AGERPRES: În 2016, Poşta Română a fost la un pas de a contracta un credit de circa 45 de milioane de euro de la BERD pentru realizarea unor investiţii în platformele IT&C, dar şi pentru un centru de sortare automatizat la Otopeni. Ce şanse sunt de a mai lua un astfel de credit în condiţiile actuale?

Elena Petraşcu: Discuţiile cu BERD continuă. Mai mult decât atât, căutăm soluţii de creditare şi granturi la mai multe instituţii bancare naţionale şi internaţionale. Automatizarea, retehnologizarea şi informatizarea sunt cele trei programe mari care pot să transforme total Poşta Română. Avem şanse mari să găsim în viitorul apropiat soluţii viabile de finanţare a tuturor acestor proiecte.

AGERPRES: Ce obiective are managementul Poştei Române pentru anul 2018?

Elena Petraşcu: Poşta Română este o companie cu potenţial imens. Avem cea mai extinsă reţea din România, suntem prezenţi în toate localităţile, avem un volum imens de trimiteri şi, prin urmare, obiectivele noastre trebuie să fie ambiţioase.

În 2018, vom lucra pe trei paliere principale: relaţia cu clienţii, relaţia cu angajaţii şi relaţia cu partenerii.

Pentru clienţi ţintim reducerea birocraţiei şi simplificarea normelor şi procedurilor. Vrem să le oferim clienţilor o experienţă completă în oficiile noastre. Vom introduce ATM-uri în oficii, vom avea cititoare de bare şi POS-uri în oficii, vom instrui angajaţii din front office în aşa fel încât să profite la maxim de avantajele tehnologice. Vrem să migrăm o parte cât mai mare de servicii în online. Am început bine cu MyAWB, dar mai avem foarte multe de făcut.

Suntem în discuţii avansate cu bănci şi chiar IFN-uri pentru montarea de ATM-uri. Cu titlu de exemplu pot să vă dau CEC Bank. Mă aştept ca în viitorul apropiat să definitivăm etapa aceasta de ‘prospecţiune’ şi să înceapă efectiv montarea aparatelor. La acest moment nu pot să vă dau cifre, pentru că băncile sunt cele care decid câte ATM-uri pun la dispoziţie.

Pentru POS-uri suntem pe ultima sută de metri cu documentaţia necesară. Fără să lansez un termen ferm, vreau să că spun că, la începutul primăverii, vom avea implementată o serie importantă de POS-uri. Este indispensabilă această tehnologizare. Oamenii trebuie să poată plăti cu cardul la Poştă. Avantajele sunt, în primul rând, pentru clienţii noştri din oficii. Ei vor putea să facă orice fel de operaţiune doresc şi le permite tehnologia din oficiu. Pentru Poştă ne aşteptăm la avantaje economice direct proporţionale cu numărul de ATM-uri instalate, dar în acelaşi timp la avantaje care ţin mai mult de imaterial, de reputaţia şi imaginea Poştei Române, care continuă acum o etapă importantă de transformare şi reinventare.

Pentru angajaţi, aşa cum am mai spus, vrem să oferim cele mai bune condiţii de muncă. I-am pus la adăpost de orice fel de reduceri salariale, am reîntregit normele, dar avem nevoie de mai multă eficienţă şi performanţă în sistem. Suntem realişti, oferim stabilitate şi respect, dar cerem performanţă.

Pentru parteneri vorbim, în principal, despre încredere. Vrem ca toţi creditorii noştri, comerciali şi non-comerciali, să fie conştienţi că au un partener de încredere în Poşta Română. Vrem să dezvoltăm şi mai mult relaţia cu băncile. Atât pe linii de creditare şi granturi, cât şi pe punerea la dispoziţie a oficiilor noastre pentru produsele bancare. ATM-urile sunt doar un pas. Avem spaţiu de creştere aici.

Suntem siguri că relaţia cu acţionarul nostru majoritar va continua să fie pozitivă în ambele sensuri. Apreciem deschiderea Ministerului Comunicaţiilor şi implicarea activă în problemele Poştei Române.