Întârzieri la autostrăzi. Parlamentar: Cine nu-şi face treaba, se reziliază contractul! Constructor: Cum să faci autostradă de 20 km în 12 luni?

Lucian Bode, deputat PNL şi preşedinte al Comisiei pentru Transporturi, a deschis şedinţa, precizând că scopul este de a afla cauzele blocajelor care au dus la amânarea finalizării autostrăzilor care sunt în execuţie şi mai ales care sunt soluţiile.

„În România avem 748 de kilometri de autostradă, dar niciuna nu traversează România de la Est la Vest, de la Constanţa la Nădlac. Avem aproape 200 de kilometri în execuţie. Explicaţiile pentru amânarea finalizării nu mai sunt acceptate de populaţie”, a subliniat preşedintele Comisiei.

Prezent la dezbateri, Ministrul Transporturilor, Lucian Şova le-a atras atenţia constructorilor că trebuie să-şi asume responsabilitatea, după câştigarea licitaţiilor.

„Am venit pentru a afla cât de rău client este statul român în raport cu cei care au câştigat contracte. Lucrurile nu mai pot continua aşa. Există responsabilităţi şi din partea celor care execută lucrări”, a subliniat şeful de la Transporturi.

Marius Bota, deputat PSD şi vicepreşedinte al Comisiei, despre un construtor: Sunteţi neconstructivi

La momentul când România a negociat integrarea europeană, aveam programat şi ca angajament să alocăm 1,5% din PIB pe infrastructură. Avem alocat doar 1% din PIB. Vedem cum în fiecare an rectificarea negativă pe bugetul de stat se face pe Ministerul Transporturilor pentru că nu se pot cheltui banii, pentru că nu se lucrează. Am un grafic în care se vede foarte clar evoluţia negativă a kilometrilor. Suntem practic la 50% din programul pe care România şi l-a propus în negocierile cu Uniunea Europeană pentru alocările de fonduri nerambursabile, astfel încât infrastructura noastră să fie similară cu cea a statelor europene.

Într-o discuţie de acum mulţi ani, spunea reprezentantul unei companii că lor le place în România şi dacă pot să facă o lucrare de doi ani în cinci, întotdeauna o vor face în cinci ani. Cred că problema pleacă din contracte, pleacă din modul în care se permite prelungirea acestor termene, în atitudinea neconstructivă a firmelor de construcţii, pentru că atunci când semnează un contract îl semnează cu gândul: cât de mult trag de acel contract, cât întind în timp şi cum vor majora preţul pe care l-au licitat.

Era în legislaţie acum mai bine de 10 ani o prevedere prin care subcontractarea era permisă doar 49%. Niciodată nu era respectată, ulterior s-a şi scos din legislaţie. Vom analiza dacă nu este bine să reintroducem, avem firme care stau în apartament, au 10 ingineri şi în rest tot greul îl duc subcontractorii români pe care multe firme nu îi plătesc sau îi întârzie la plată, astfel încât dacă ne uităm în analiza subcontractorilor din România, îi vedeţi pe toţi în stare de insolvenţă sau care au trecut prin stări de insolvenţă. În contractele pe care le avem azi în discuţie, pe acest subiect avem o singură asociere, culmea este chiar de firme româneşti, care respectă legea 76/2014 în contractul lor cu subcontractorii şi întocmeşte ipotecă mobiliară. Restul, nu respectaţi o lege! Trebui să punem prevederi legislative mai dure ca să respectaţi legile în România? Probabil că vom şi acest lucru. Pentru că o lege din 2014, nu din 2004, nu o respectaţi în relaţia cu subcontractorii români, care duc tot greul de multe ori şi care suferă pentru modul în care îi trataţi.

O altă atitudine neconstructivă pe care vreau să o ridic este faptul că există contracte pe care, din grabă, Compania le lansează incomplete, dar nu cred că aţi venit să spuneţi: domnule, aici avem o problemă! Se lucrează pe lotul Ungheni – Ogra în judeţul Mureş şi nu este sistemul ITS în contract. O să recepţionăm autostrada, după care o s-o spargem să punem sistemul de telecomunicaţii? Aţi ridicat careva această problemă la Companie, ca să se facă aceste lucrări în termenul care se execută şi restul lucrărilor de autostradă? Nu. De aceea sunteţi neconstructivi în relaţia cu clientul sau cu beneficiarul lucrării, statul român. Şi atitudinea asta vrem să o schimbăm, noi prin legislaţie şi domnul ministru prin gestionarea Ministerului şi a Companiei de Autostrăzi în sine.

Cătălin Rădulescu, deputat PSD, vicepreşedinte Comisie: Cine nu îşi face treaba, se reziliază contractul

De prea mult timp, am primit la Comisie sesizări ba din partea companiilor că nu vă puteţi executa lucrările din cauza legislaţiei sau din cauză că Ministerul vă creează probleme, sau CNAIR-ul sau nu mai ştiu pe cine aţi inventat, sau că proiectanţii nu şi-au făcut treaba şi aţi primit proiecte proaste, sau de studiile de fezabilitate, pe care vi le-aţi asumat ştiind că sunt proaste. Şi ca să îl citez pe domnul ministru, din partea mea ca vicepreşedinte, de acum încolo faţă de dumneavoastră va fi toleranţă zero. Vreau să înţelegeţi că vă aflaţi în România, nu în altă ţară şi că s-a terminat perioada când ambasadorii unor ţări străine făceau lobby pentru companiile străine în România.

Cine îşi face treaba, bine, cine nu-şi face treaba, nu trebuie neapărat să lucreze în România. Voi insista să existe un black list în care toate companiile româneşti sau străine care nu îşi fac treaba după ce semnează un contract să intre pe acest black list şi un timp de cinci, zece ani,să nu mai poată participa la licitaţii. Pentru că nu e normal ca după ce semnaţi contracte, programul nostru de guvernare să nu poată fi făcut din cauza companiilor care lucrează pe aceste contracte. Părerea mea e că sunt prea puţine societăţile străine care sunt în România. V-aţi obişnuit prea mult, unii dintre dumneavoastră, în ţara asta, şi cred că ar trebui să fie o mai mare concurenţă. Cred că ar trebui să fie cât mai multe firme străine din mai multe zone care să creeze această concurenţă şi care să realizeze lucrările la timp, să respecte contractele. Eu nu voi mai tolera niciun fel de întârziere în contractele pe care le aveţi. Cine nu îşi face treaba, se reziliază contractul!

Începem parteneriatul public – privat. Ne-am chinuit toţi să facem această lege, tocmai ca să vă creăm şi o altă perspectivă de a participa în parteneriate. Eu sper că în momentul în care legea va ieşi, dintre firmele prezente aici şi altele din alte zone şi alte ţări să puteţi participa la parteneriate publice-private. Sper că veţi începe să trataţi firmele româneşti subantreprenoare aşa cum trebuie. Pentru că de prea mult timp unii şi-au bătut joc de firmele româneşti subantreprenoare. Ba nu le-aţi plătit, ba le-aţi reţinut 20-25%, şi firmele româneşti au lucrat în pierdere numai ca să susţină oamenii. Şi probabil că vom face acum în aşa fel în legislaţie, ca atunci când cereţi banii de la Minister sau din altă parte, prima dată să verificăm dacă aţi plătit subantreprenorii români. Pentru că unii dintre dumneavoastră aţi venit doar cu 10 ingineri sau poate 5, sau poate 3, aţi luat nişte birouri în România, după care toate lucrările le-aţi făcut cu subantreprenori români. N-aţi venit nici cu utilaje. V-aţi folosit de subantreprenorii români pe care i-aţi tratat cum i-aţi tratat. Vreu ca de acum încolo să îi trataţi cum trebuie pe subantreprenorii români.

Benedek Zacharie, Deputat UDMR, membru Comisie: Reparaţi drumurile naţionale distruse în timpul lucrărilor la autostrăzi!

Eu personal nu cred că au venit constructori în România doar să scoată bani. Unii dintre ei au venit cu utilaje. Eu cred că nu este o problemă cu subantreprenorii declaraţi ci mai mult este o problemă cu prestatorii care aduc forţă de muncă, respectiv maşini şi utilaje.

O problemă pe care v-aş ruga colegi constructori, şi mă refer la lucrările de pe Lugoj – Deva şi Sebeş – Turda. Deşi există drumuri tehnologice peste tot, se distrug drumurile naţionale, pentru că se circulă cu gabarit depăşit foarte mult pe aceste drumuri naţionale. Vă rog, când se termină acele lucrări, cine a făcut daune să repare aceste drumuri naţionale.

Ionuţ Moşteanu, Deputat USR, membru Comisie: Principalul vinovat este CNAIR

Eu cred că principalul vinovat este CNAIR, incompetenţa din CNAIR. Da, au şi constructorii partea lor de vină, care poate fi punctuală, nu trebuie generalizat. Ştiu că sunteţi într-o poziţie delicată, aveţi un singur client, statul român, şi vă încurajez să vorbiţi despre Ordinul 600, lansat anul trecut, care transfera riscurile la antreprenori. Transferurile de riscuri costă. Vă asigur că veţi găsi aici în Comisie parteneri de dialog.

Răzvan Cuc, deputat PSD, membru Comisie: Revendicări de miliarde la Paris

Acel Ordin 600 foarte contestat, tocmai asta venea să facă, să dea forţă statului român. Nu ştiu dacă cineva a cuantificat totalul sumelor pe care România le are de plată în urma revendicărilor care se fac la Curtea de Arbitraj de la Paris. Veţi vedea că sunt miliarde care trebuie plătite. Dacă venim şi luăm o lucrare evaluată la 1 milion de euro şi o adjudecăm cu 600.000, dar mai facem dispute de încă 3 milioane pe lângă, să ştiţi că n-am rezolvat nimic şi de aceea ajungem la preţuri astronomice la kilometrul de autostradă.

Eu cred că nu CNAIR este incompentent. Dacă ne uităm la evoluţia loturilor de autostrăzi anul trecut, vom vedea că au evoluat toate şi unii constructori au fost serioşi şi au menţinut termenele, şi pe Sebeş – Turda şi pe alte tronsoane. Dar am avut şi constructori neserioşi, unde am luat lotul la 75%, şi se ştie foarte bine care era acel constructor, şi la sfârşitul mandatului avea 76%, pentru că a avut probleme la terasamente şi aşa mai departe. Probleme pot fi oricând invocate, dar din partea CNAIR niciodată nu au fost închise uşile faţă de constructori şi au avut toată deschiderea să rezolve problemele. Nu mai avem timp să aşteptăm şi să revizuim etern studii de fezabilitate chiar dacă unii doresc acest lucru.

Adrian Adler, Astaldi, constructor Iernut – Cheţani: Nu sunt antreprenorii de vină pentru revendicări

Cu privire la sumele foarte mari pe care statul român le plăteşte antreprenori. Nu ne punem problema de ce apar aceste revendicări? Pentru că cineva nu îşi face datoria. Şi ăla nu este antreprenorul. Revendicările sunt câştigate cu arbitrii neutri, nu se poate spune că de vină sunt antreprenorii.Revenind la lucrarea la care sunt acum, am primit ordin de începere în luna mai 2016, autorizaţia parţială pe 7 km, tot în luna mai, pentru restul abia în noiembrie anul trecut. În această perioadă, noi ca antreprenor am fost mobilizaţi cu întreg personalul, care sunt costuri. Nu vi se pare normal ca noi ca antreprenori să cerem acele costuri, care sunt generate, dar în spate nu au producţie pentru că nu am avut autorizaţie de construcţie? Şi autorizaţia ştiţi de ce nu a fost, pentru problema de mediu. La acele revendicări, ca şi la celelalte probleme, ar trebui să ne uităm la cauze şi nu la efecte.

Carlos Briz Lorenzo, Comsa, constructor Lugoj-Deva 3: Vrem să finalizăm construcţia

Reprezentantul firmei spaniole Comsa a precizat că pentru lotul 3 al Autostrăzii Lugoj-Deva, unde lucrează compania sa, Acordul de Mediu a fost revizuit după semnarea contractului. Astfel, ecoductul nu era în proiectarea inițială şi nici panouri fonoabsorbante, iar nodul Holdea nu era inițial în contract.

Acesta a spus că deşi a fost construit ecoductul şi o parte nodul Holdea, nu a fost făcută şi plata.

Vlad Vameşu, Straco Group, constructor Cheţani  – Câmpia Turzii: Noi ne-am terminat contractele la timp şi nu am avut revendicări

Am primit Autorizaţie de Construire în noiembrie ca şi alţi constructori. Nu suntem în întârziere, vom finaliza acest contract în timp, nu văd de ce l-am realiza. La Domneşti, suntem în perioada de proiectare.

Pe Sibiu Orăştie lotul 2 şi Deva Oraştie, nu am avut probleme, ne-am terminat contractele în timp, nu am avut revendicări.

Klaus Bleckenwegner, Porr, constructor Sebeş – Turda 4: Toţi suntem vinovaţi

Oricine aici are o istorie, poveşti. Toţi suntem vinovaţi, nu parlamentari, nu CNAIR, nu ministerul, toţi. Trebuie să mergem deschis înainte. Avem calitate diferită la studii de fezabilitate, dar hai să discutăm după semnarea contractului.

Este o polemică proastă, toţi suntem vinovaţi, trebuie să mergem înainte constructiv şi profesional.

Lorand Fabian, Geiger, constructor Ogra – Iernut: Cum sa faci autostradă de 20 km în 12 luni?

Lipşeşte încrederea. Din punctul nostru de vedere, în momentul de faţă, sunt probleme în pregătirea proiectelor. De ce facem autostrăzi în regim de proiectare şi execuţie? De ce nu este regândită această problemă?

S-au mutat nişte probleme privind anumite riscuri, autorizaţiile, către constructori. De ce dăm drumul la proiecte fără Acord de Mediu, exproprieri? Este subînţeles că mutarea utilităţilor cade în sarcina constructorilor.

Aşa cum şi constructorii au problemele lor, sunt sau nu serioşi, străini sau români, competenţa trebuie să prevaleze.

S-a tăiat capitolul de cheltuieli neprevăzute, este anormal să licitezi  fără neprăvăzute. Toate aceste lucruri s-au cumulat în OMT 600, dar nu asta e soluţia pe termen lung. Trebuie mai mult dialog între benefiar şi constructor.

Nu este coerenţă între Ministerul Transporturilor, Mediu și CNAIR. Sunt aspecte interdisciplinare.

Pregătirea proiectelor dată la constructori generează dispute. Nu ne uitam la detalii. Sunt autostrăzi de 20 de kilometri cu termen de execuţie 12 luni. Proiectele sunt condamnate din start.

70% din motivele de claim pot fi eliminate din faza de pregătire a proiectelor. 

Heimo Otto Oberwinkler, Strabag, constructor Ungheni – Ogra: Studiul de Fezabilitate trebuie actualizat înainte de lansarea licitaţiei pentru a evita contestaţiile

Ne confruntăm zilnic cu probleme. Avem nevoie de ingineri buni, care să fie orientaţi către soluţii, avem nevoie de răspundere la faţa locului şi împărţirea responsabilităţii.

Din cauza schimbărilor standardelor, normelor, este foarte important ca SF să fie actualizat înainte de lansarea unei licitaţii, să evităm sute de clarificări şi să prelungim termenul de depunere a ofertelor şi să eliminăm motive pentru contestaţii.

Petros Katsias, Aktor, constructor Sebeş – Turda 2: Multe probleme sunt generate de autorităţile locale

Avem două contracte de autostrăzi, lot 2 Sebeş Turda şi 3,3 kilometri din Autostrada Bucureşti – Ploieşti, şi o reabilitare de DN la Baia Mare – Sighetu Marmaţiei.

Toate sunt contracte de proiectare şi execuţie şi vor fi finalizate anul acesta. Pe parcursul execuţiei, au fost întâmpinate multe probleme, generate în mare parte de autorităţile locale, care nu au adoptat decizii destul de rapide. Mai există probleme pe care sperăm că beneficiarul le va rezolva.

Accelerarea execuţiei depinde de buna înţelegere a părţilor. Am primit nişte scrisori că bugetul nu acoperă costul lucrărilor, pe de altă parte am primit clarificări verbale că problemele se vor rezolva.