Socol, strategul economic al PSD: cine conduce de fapt politicile economice din România

Strategul economic al PSD, profesorul Cristian Socol, sugerează într-un comentariu scris pentru Adevarul că diferenţele de opinii dintre guvern şi Banca Naţională (BNR) asupra sănătăţii economiei României ar izvorî dintr-un indicator macro pe care cele două instituţii îl calculează diferit. De aceea Banca Centrală ar fi trecut deja la combaterea unui pericol pe care l-ar vedea doar ea, nu şi guvernul sau Comisia Europeană.
Ionut Tudorica - joi, 22 feb. 2018, 08:47
Socol, strategul economic al PSD: cine conduce de fapt politicile economice din România

„V-aţi aştepta să spun că vreo instituţie [conduce politicile economice] – Guvern, BNR, CNSM s.a. sau vreun demnitar. Nu, politicile economice din România sunt conduse de un indicator. Se numeşte PIB potential şi dacă îmi permiteţi o analogie – forţată sau nu – este cea legată de evoluţia temperaturii corpului uman”, începe Socol.

PIB potenţial fiind acel nivel al producţiei realizate într-o ţară în condiţiile în care factorii de producţie (muncă, natură, capital, tehnologie s.a.) sunt utilizaţi la o capacitate normală.

El subliniază că guvernul se ia după prognoza Comisiei europene, care consideră că poţi vorbi de o  economie în supraîncălzire atunci când decalajul expansionist (deviaţia PIB) sau output gap-ul pozitiv este mai mare de 1,5% din PIB potenţial. Comisia a calculat un output gap de 1,1% în acest an pentru România.

„Şi spun ok mergem mai mult pe investiţii, temperăm politicile de venituri, dorim sa ramanem în limitele de sustenabilitate. Guvernul vede economia românească funcţionând normal, deocamdată fără parametri care să activeze protocoalele de alertă”, comentează Socol.

În acelaşi timp, el arată că BNR calculează altfel acest indicator şi că metoda folosită de bancă dă un output gap de 3,9%, mult peste orice prag de alertă, şi că de aceea BNR a început deja să înăsprească politica monetară, majorând dobânzile şi împiedicând creditul.

„Gândiţi-vă că BNR se uită şi vede ouptut gap de 3,9% din PIB potenţial, triplu faţă de cel considerat de Comisia Europeană ca fiind normal şi astfel acţionează în consecinţă. (…) Experţii BNR văd economia românească ca şi cum ar avea febră puternică” spune Socol.

Mai departe, el foloseşte un exemplu la îndemână pentru a descrie confuzia care crede că e stârnită în societate de acest calcul diferit.

„Este o problemă structurală, ca şi cum temperatura copilului dumneavoastră este alta în funcţie de cine şi cu ce măsoară. După unii are febră puternică după alţii nu are febră. Contează, atunci când are febră trebuie administrate antitermice, trebuie monitorizare strictă pe alte simptome, eventual trebuie un control la medicul de specialitate. Dacă nu are, nu se administrează medicamente, temperatura este normală, corpul funcţionează corect, nu exista alertă”, explică Socol o presupusă confuzie creată în societate de semnalele divergente ale celor două instituţii.

Citeşte aici comentariul integral al lui Cristian Socol 

Te-ar mai putea interesa și
Județele în care s-au vândut cele mai multe apartamente în primele 11 luni din acest an
Județele în care s-au vândut cele mai multe apartamente în primele 11 luni din acest an
Tranzacțiile cu unități individuale au fost mai multe anul acesta decât în 2023. Creșterea este de 8% pentru primele 11 luni din acest an, potrivit calculelor Economica.net pe baza datelor de......
Încă o companie românească se extinde în toată regiunea. SmartWrap intră în Ungaria, Polonia, Bulgaria și Republica Moldova
Încă o companie românească se extinde în toată regiunea. SmartWrap intră în Ungaria, Polonia, Bulgaria și Republica ...
Piața ambalajelor flexibile din România s-a dublat în ultimii zece ani și a ajuns la circa 250 milioane de euro, urmând ...
Digi lovește din nou în concurență și face încă o mutare strategică pe piața din Spania
Digi lovește din nou în concurență și face încă o mutare strategică pe piața din Spania
Filiala spaniolă a grupului Digi Communications din România își extinde operațiunile în Spania, a doua sa piață după ...
Fondul Sănătăţii are deficit de peste un miliard de euro. 90% din banii colectaţi la Fond provin de la asiguraţi, efect direct al taxelor introduse din 2023
Fondul Sănătăţii are deficit de peste un miliard de euro. 90% din banii colectaţi la Fond provin de la asiguraţi, efect ...
Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din care e finanţat în mare parte sistemul asigurărilor sociale ...