Întreaga reţea electrică europeană se confruntă cu o scădere de frecvenţă, apărută încă de la jumătatea lunii ianuarie, potrivit unui comunicat de presă al ENTSO-E, Asociaţia Europeană a operatorilor sistemelor de transport şi sistem din 25 de state din Europa.
Asociaţia a ajuns chiar să solicite intervenţia factorului politic pentru ca situaţia aceasta să fie stopată.
Potrivit asociaţiei, deviaţia de la frecvenţa standard de 50 Hz, la care funcţionează reţeaua electrică din Europa, este cauzată de deviaţii de putere care au fost sesizate în zona SMM (Serbia, Macedonia, Muntenegru), şi în special în zona Kosovo-Serbia. Potrivit ENTSO-E, această situaţie nu a mai fost întâlnită până acum, la o asemenea amploare, în reţeaua europeană, iar acest lucru trebuie să înceteze.
Ce se întâmplă de fapt
Reţeaua electrică a statelor din Europa, care este interconectată, funcţionează la o frecvenţă de 50 Hz (frecvenţa dvs. de acasă pe care o puteţi citi pe orice echipament electric). Pentru a rămâne la acest nivel, este nevoie permanentă de corelarea perfectă între producţia şi consumul de electricitate.
Când apare un dezechilibru între cele două – producţia devine mai mică decât consumul, frecvenţa scade. ENTSO-E spune că, în acest caz, frecvenţa a ajuns la 49,996 Hz. Când într-o, să spunem, ţară, acest dezechilibru între producţie şi consum duce la scăderea frecvenţei, sistemul de acolo se echilibrează automat, preluând energie suplimentară, în mod natural, din reţelele celorlalte ţări cu care reţeaua sa este conectată. În acest caz, energia care a trebuit livrată în acea zonă de către producătorii din alte state, pentru a se echilibra sistemul, a ajuns la o valoare considerabilă: 113 GWh, de la jumătatea lui ianuarie şi până acum, energie care este neplătită. Pentru comparaţie, ar însemna consumul lunar a circa un milion de locuinţe medii.
Frecvenţa este cheia funcţionării sistemului energetic. Limitele minime şi maxime între care aceasta poate varia sunt cuprinse între 47,6 şi 52,4 Hz, la nivel european. Dacă se ajunge la aceste valori extreme, generatoarele se deconectează automat de la reţelele electrice, declanşându-se astfel o reacţie în lanţ, iar efectul este căderea sistemului energetic: blackout.
În numele operatorilor de sistem (echivalentele Transelectrica din România) ale căror reţele a trebuit să participe pentru a echilibra reţeaua din zona Serbia-Kosovo, ENTSO-E cere imperativ guvernelor Europei, dar şi Comisiei Europene să ia măsuri în această chestiune, dat fiind că este vorba şi de probleme de natură politică în zonă. Abia apoi operatorii sistemelor de transport pot remedia tehnic situaţia.
ENTSO-E vorbeşte în comunicat despre chestiuni de natură politică dat fiind că „disputele politice dintre autorităţile din Serbia şi cele din Kosovo au impact asupra reţelei electrice”, iar „dacă nu poate fi găsită o soluţie la nivel politic, riscul de deviaţie al frecvenţei rămâne”.
ENTSO-E spune că primul pas este stoparea acestui dezechilibru din zonă, iar al doilea se referă la compensaţiile care trebuie plătite operatorilor reţelelor celorlalte state din care această energie a dispărut pentru a echilibra sistemul.
Care este cauza
Potrivit unor surse din piaţa românească de energie, dezechilibrul a fost creat în Kosovo. În termeni grosieri, în Kosovo s-ar consuma energie fără să fie plătită producătorilor care să o genereze, iar necesarul de electricitate din zonă este asigurat din reţeaua electrică a ţărilor din zonă. Iar autorităţile kosovare şi-ar permite, teoretic, această realitate, pentru că tânărul stat, nerecunoscut de toate ţările Europei, nu are obligaţii faţă de reţeaua europeană.
„Puţinele unităţi de generare din zonă nu au funcţionat, iar contractele de import de energie electrică pentru Kosovo nu au fost onorate de partea kosovară. Kosovo nu este membru ENTSO-E, şi este reprezentat acolo de Serbia. Teoretic, Serbia ar trebui să plătească energia livrată în pentru a se acoperi consumul neplătit de Kosovo, dar este o sumă prea mare pentru Serbia şi se caută acum soluţii pentru a se împărţi aceste costuri la nivelul celorlalţi operatori de reţea din Europa”, ne-au spus sursele noastre.
Informaţia, sensibilă din punct de vedere diplomatic, nu a putut fi confirmată oficial.
O parte din energia electrică ce a fost consumată gratis în Kosovo poate veni şi din România, via Serbia. România exportă energie electrică spre Serbia, pe contracte (o cantitate mare, de 1,14 TWh în prima jumătate a anului trecut) şi, dincolo de asta, este posibil ca, prin schimburi naturale pentru echilibrarea reţelei sârbe, afectate de dezechilibrul din Kosovo, să fi contribuit la proces şi sistemul energetic românesc.