Polonia cere Germaniei 685 de miliarde de euro despăgubiri de război

La aproape 73 de ani de la sfârşitul ultimei conflagraţii mondiale chestiunea despăgubirilor pentru crimele de război comise de germani a generat noi tensiuni între Polonia şi Germania.

Deputatul partidului polonez de guvernământ Justiţie şi Dreptate (PiS), Arkadiusz Mularczyk, a numit recent în cadrul unui interviu televizat valoarea despăgubirilor pentru distrugerile şi pierderile de vieţi omeneşti provocate de armata germană în Polonia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Concret, este vorba de 850 de miliarde de dolari (echivalentul a 685 de miliarde de euro).

Estimările se bazează pe calcule actualizate ale Oficiului polonez pentru daune de război realizate în anul 1947, a mai explicat politicianul naţionalist conservator.

„Vorbim despre sume foarte mari, dar care sunt perfect justificate. Despăgubiri pentru crime de război, oraşe şi sate distruse şi pentru potenţialul demografic al ţării noastre care s-a pierdut”, a subliniat deputatul PiS în interviul acordat postului PolsatNews.

Mularczyk conduce din septembrie anul trecut o comisie parlamentară însărcinată să întocmească un bilanţ al pierderilor de război poloneze, care să slujească politicienilor drept argument pentru eventuale negocieri.

După încheierea Războiului Rece, în 1989, Polonia şi Germania au lansat un proces fără precedent de reconciliere şi bună înţelegere. Politicieni ai ambelor ţări au depus eforturi pentru a separa politica actuală de trecut, fără a uita însă de crimele naziste germane.

Cererile de despăgubiri au revenit pe ordinea de zi în anul 2005, după ce formaţiunea PiS a ajuns la guvernare, dar au rămas fără urmări fiindcă tabăra conservator-naţionalistă a pierdut în scurt timp puterea.

În vara anului 2017, când relaţiile germano-polone au ajuns într-o criză profundă, liderul PiS, Jarosław Kaczyński, a readus în actualitate brizanta temă. El a vorbit despre „pierderi gigantice” şi a anunţat o „contraofensivă istorică”. „Polonia nu a renunţat niciodată la despăgubiri. Cei care gândesc aşa se înşală”, a subliniat Kaczyński.

Guvernul german a reacţionat prin respingerea pretenţiilor vecinului de la est. Adjunctul purtătorului de cuvânt guvernamental, Ulrike Demmer, a declarat că Germania îşi asumă politic, moral şi financiar responsabilitatea istorică, dar chestiunea despăgubirilor ar fi deja reglementată definitiv atât juridic, cât şi politic.

Serviciul de consultanţă ştiinţifică al Bundestagului german a sprijinit poziţia guvernului de la Berlin. Toate pretenţiile ridicate din cauza crimelor comise de germani în cel de-al Doilea Război Mondial şi-au pierdut valabilitatea cel târziu odată cu Acordul Doi plus Patru încheiat în 1990, se arată în raportul său. Acordul este „punctul final în chestiunea reparaţiilor de război.” În plus, guvernul polonez a renunţat oficial la alte despăgubiri financiare în anul 1953.

Partea poloneză nu s-a lăsat însă impresionată de argumentele germane. Experţi ai Parlamentului de la Varşovia au ajuns la concluzia că pretenţiile sunt valabile atât politic, cât şi juridic. Experţii pun sub semnul întrebării legitimitatea guvernului polonez din anul 1953 care a renunţat la plata reparaţiunilor. Polonia se afla pe atunci în sfera de influenţă sovietică şi acţiona conform ordinelor de la Moscova, fără a ţine cont de propriile sale interese, subliniază experţii polonezi.

„Polonezii nu au obţint până acum decât un procent din despăgubirile primite de cetăţeni din ţări occidentale sau din Israel. Şi asta deşi pierderile noastre raportate la numărul de locuitori au fost cele mai mari din lume”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki, în cadrul unui interviu oferit săptămânalului german Der Spiegel.

Noul ministru de Externe polonez, Jacek Czaputowicz, a încercat la mijlocul lunii ianuarie să calmeze spiritele cu ocazia primei sale vizite oficiale la Berlin. El a declarat: „Noi dorim să se poarte această dezbatere, dar aceasta nu trebuie să împovăreze relaţiile dintre guvernele noastre.” Şi, într-adevăr, guvernul polonez nu a ridicat până acum pretenţii la adresa Berlinului.

Imensele pierderi suferite de polonezi în timpul războiului izbucnit din vina Germaniei sunt o realitate istorică. Din cei aproximativ 35 de milioane de locuitori ai Poloniei, în timpul ocupaţiei germane au pierit şase milioane de polonezi catolici şi evrei. Capitala Varşovia a fost în mare parte făcută una cu pământul şi întreaga ţară a fost prădată şi distrusă.

Experţii germani sunt însă de părere că PiS este în această chestiune mai mult interesat de politica internă decât de despăgubiri.

„De fapt nu e deloc vorba de incontestabilele crime comise de Wehrmacht şi de SS în Polonia între anii 1939-1945. Mai degrabă este vorba de provocarea unor emoţii anti-germane. De aceea s-a şi vehiculat această cifră gigantică”, a scris Sven Felix Kellerhoff într-un articol publicat în cotidianul german Die Welt.

„Astăzi Arkadiusz Mularczyk şi formaţiunea PiS folosesc memoria ca pe o replică atunci când oficialii de la Bruxelles şi Berlin critică guvernul polonez pentru reformarea autoritară a statului”, a scris Michael Thumann în săptămânalul Die Zeit.

La întrebarea de ce nu solicită Rusiei reparaţii de război, Mularczyk a răspuns cu o sinceritate dezarmantă. Despăgubirile din partea Germaniei sunt mai „realiste”. „Rusia este o ţară care nu respectă dreptul internaţional, o ţară care încalcă acest drept”, a adăugat politicianul PiS. El intenţionează să se deplaseze în curând la Berlin pentru a le aminti deputaţilor din Bundestag de vina pe care Germania o poartă.