‘Avem obligaţia morală şi legală de a crea un mediu social care să favorizeze opţiunea copiilor şi adolescenţilor de a rămâne nefumători, fiind recunoscut faptul că adolescenţii sunt mult mai receptivi la publicitate decât adulţii. România trebuie să îşi respecte angajamentul de stat semnatar al Convenţiei Cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind Controlul Tutunului, transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 332/2005 şi care prevede la art. 13 obligaţia statelor semnatare de a implementa o interdicţie cuprinzătoare asupra oricărei forme de publicitate, promovare şi sponsorizare pentru produsele din tutun’, afirmă semnatarii scrisorii deschise.
Potrivit sursei citate, în România, copiii fumează în procent mult mai mare comparativ cu alte ţări europene, situând ţara noastră pe locul 4, respectiv 7 în topul adolescenţilor de 13 ani, respectiv 15 ani care fumează săptămânal.
‘Numărul adolescenţilor de 15-16 ani care au fumat în ultima lună plasează România pe locul 5 între ţările europene, procentul fumătorilor foarte tineri fiind de 5 ori mai mare faţă de cel din SUA (6%). Rezultatele anchetelor epidemiologice indică o situaţie alarmantă în ceea ce priveşte consumul de tutun în rândul copiilor şi adolescenţilor din România şi impun adoptarea de urgentă a unor măsuri care să accelereze scăderea numărului de tineri care încearcă şi ulterior continuă consumul produselor din tutun. Se estimează că 11,2% dintre copiii şcolarizaţi cu vârsta între 13 şi 15 ani fumează constant (adică au afirmat că au fumat în ultimele 30 de zile), ceea ce înseamnă că aproximativ 70.000 de copii din această categorie de vârstă au şanse mari de a deveni în curând fumători zilnici’, se arată în scrisoarea deschisă.
Potrivit datelor oficiale, în România, 34% dintre copiii cu vârsta între 13 şi 15 ani, adică 223.200 de copii, afirmă că au fumat cel puţin o dată în viaţă, iar la 15-16 ani deja mai mult de jumătate (51,7%) încercaseră un produs din tutun.
Totodată, în scrisoare se mai afirmă că în România, în anul 2013, patru din zece copii (41,1%) cu vârsta între 13 şi 15 ani care au fost în ultimele 30 de zile într-un loc în care se vindeau şi ţigări au observat activităţi de publicitate sau promovare în aceste locuri.
‘Una din cele mai importante cauze ale consumului ridicat în rândul copiilor este reprezentată de gradul de atractivitate a pachetelor de ţigări la locul de vânzare (casete luminoase, panouri atrăgătoare, mascarea avertismentelor de sănătate cu cartoane frumos colorate). Tinerii români fumători cu vârsta între 15 şi 24 ani sunt influenţaţi în alegerea mărcii de ţigări de aspectul produsului: 56% de modul de ambalare, iar 40% de aspectul şi forma ţigării’, se mai arată în scrisoare.
În opinia semnatarilor documentului, ‘accesul facil’ al minorilor la produsele din tutun, ‘în ciuda interdicţiei de vânzare şi de distribuire gratuită a acestor produse, expunerea semnificativă a copiilor şi adolescenţilor la acţiuni de promovare şi publicitate în spaţii pe care le frecventează uzual, apariţia unor noi produse din tutun care exploatează în mod înşelător viduri de reglementare, dar şi prezentarea produselor din tutun în vecinătatea unor bunuri şi alimente consumate frecvent de copii, sunt modalităţi prin care este facilitată şi încurajată ‘testarea’ primelor produse din tutun, urmând consumul curent, o dată cu instalarea dependenţei de nicotină’.