Dragoş Stanca: Ştie Facebook cu cine votez? Cu o probabilitate de peste 90%, da – INTERVIU

Treburile Facebook au aparut si in Romania. Si la cel mai mare nivel. Adica ingerinţa în democraţie. Ce facem cu realitatea asta?

Nu Facebook sau Google au inventat marketingul, nici manipularea (care e tot o formă de marketing – imoral, dar tot marketing e). Facebook, Google si marii playeri globali din tech au automatizat, standardizat si amplificat la scară globală tehnici si mecanisme existente de sute de ani: profilare, targetare, mesajul potrivit pentru receptorul potrivit în momentul potrivit.

Diferența e că tehnicile de marketing au fost translatate si aplicate prin metode nu mereu morale în politică si în operațiuni de manipulare coordonate de state sau structuri care urmăresc interese diferite de cele pur comerciale. Nu sunt mari diferențe din punct de vedere tehnic între a determina un consumator potențial să cumpere un anumit fel de hamburger sau în a-l face pe un cetățean să voteze un anumit politician.

Nu avem ce face decât ce facem deja, cred eu: să constatăm, să ne informăm, să comunicăm pe tema asta si, apoi, cei care au pârghiile de putere pot, sau nu, să ia măsuri. Întrebarea e dacă vor să ia măsuri, câtă vreme cei care trebuie să ia măsuri sunt, uneori, si beneficiari ai acestor noi metode de menținere a unor idei, de propagare a unor preferințe de consum si/sau de vot.

Aici cred că presiunea societății civile, dacă societatea civilă este educată si informată, poate juca un rol important. Desigur, asta e posibil doar dacă democrația, ca si concept în sine, nu va suferi „ajustări” de concept (de tip China) în anii care vor urma.

Stie facebook cu cine voi vota?

Răspunsul scurt este, în proporție si cu o probabilitate de peste 90%, da.

Cat de mult pot şti aparatele politice despre infuenţa retelei? Pentru că, îţi marturisesc din ce ştiu, şcolile de comunicare sunt în degringoladă vizavi de subiectul ăsta.

Cât de mult îşi permit, financiar, să ştie. Intelligence în domeniu există. Date există sau se pot extrage (prin metode morale sau discutabile). Oameni dispuşi să ofere acest intelligence pentru structuri politice, există. Eu nu mă număr printre ei, deci nu bat nici un apropo. Doar constat.

E poate o ofensivă media împotriva Facebook? Mai ales că tot scandalul vine la scurta vreme dupa schimbarea regimului ştirilor de presa în newsfeedul aplicaţiei?

Nu cred în această teorie. Însă, cu siguranță, faptul că Facebook şi-a schimbat discursul în relația cu publisherii recent – am scris despre asta pe blog (pe larg, aici) iar, ulterior, a lovit acest „tsunami” nu a ajutat rețeaua şi nici prăbuşirea pe bursă. Una e să scrii despre un player iubit şi care te ajută, ca industrie, alta e să scrii despre o companie care, în ultimii ani, a distrus multe business-uri de presă, ajutând altele – nu cele mai etice sau mai utile din punct de vedere social – să crească. Mă refer mai ales la site-urile care trăiesc din clickbait, tolerate fiind de Facebook, Google si alți playeri care încearcă să le copieze modelul de business.

Omoară Facebook presa? A încercat?

Din fiecare nou cent care intră în advertisingul online, Google si Facebook absorb 80%. Restul de 20% sunt împărțiți de toți ceilalți publisheri şi de presa generalistă.

Facebook e un business care are ca obiectiv maximizarea veniturilor şi a profitului. A depăşit deja 40 de miliarde de dolari venituri anuale, cu un ritm de creştere fantastic. La fel, Google a depăşit pragul de 100 de miliarde de euro. Companii globale majore, precum Procter & Gamble, au ajuns în peste 100 de ani la venituri de zeci de miliarde. Giganții din tech au reusit asta în 10-15 ani.

Nu cred asadar că Facebook are ca obiectiv uciderea presei, în formatul ei actual. Cred că presa e doar o victimă colaterală, si că si alte industrii – de exemplu, industria telecom – vor urma şi vor fi impactate masiv. Mai curând decât credem. Sau decât cred sau înțeleg aceste business-uri conduse, adesea, de oameni care nu înțeleg complexitatea unei lumi noi în care fac business prin metode vechi.

Ne trebuie presă?

În opinia mea, avem nevoie de informație jurnalistică documentată corect, după rigorile meseriei. Trei surse – old style. Că această informație va fi produsă în viitor de asociații independente jurnalistice, de ONG-uri sau tot de instituții media în formatul actual, sau un format hibrid cu participarea cititorilor plătitori, rămâne să aflăm.

Ce cred eu, cu tărie, e că democrația si societatea nu pot funcționa corect fără o presă puternică şi independentă. Problema e că state precum China încep să demonstreze că democrația nu mai e o condiție necesară pentru prosperitate, asa că aici s-ar putea să asistăm în viitor la modele de organizare socială noi. Marii giganți din tehnologie chinezi sunt parte din Guvern. Turcia sau Ungaria au naționalizat, de facto, presa. Apar forme noi de putere si de organizare socială. Ne aşteaptă timpuri interesante. Nu neapărat bune, dar interesante, cu siguranță.

Observam că ce pierde Facebook în relaţia cu producătorii de content, câştigă Google. Sunt parcă mai prietenoşi cu media decât Facebook. Sau nu e aşa?

Da, Google e o companie matură, aşezată, care momentan are o relație mai bună cu presa „tradițională”. Însă, în realitate, Google e de aproape 3 ori mai mare decât Facebook şi e cel puțin la fel de periculos ca şi competitor, pentru media, având în vedere că modelul actual de presă „clasică” se bazează aproape exclusiv pe veniturile din publicitate.

Castiga Facebook din ştirile produse de media româneşti mai mult decât acţionarii care suportă efectiv costurile?

Evident, da.

E o întrebare grea. Va mai dura Facebook?

Facebook nu înseamnă doar rețeaua socială în forma ei actuală. Înseamnă şi WhatsApp, şi Messenger, şi Instagram, şi Oculus şi multe alte proiecte, unele nu cunoscute public. Cred că momentul e dificil, însă nu cred că va fi fatal pentru business. Au resurse să depăşească acest moment delicat.

Ce ar trebui să facă un site azi ca să fie protejat de aceste variaţiuni bruste ale social media?

Să îsi diversifice sursele de trafic, să investească în brand – pentru a fi urmat de public, indiferent de deciziile unei platforme de tip Facebook – , să încerce să îşi diversifice sursele de venituri (evenimente, subscripție, e-commerce). Şi, mai ales, să înțeleagă întreg ecosistemul global, atât din punct de vedere tehnologic, cât şi din punct de vedere al dinamicii de business. Lucru perfect valabil pentru aproape orice business.