Amendamentele propuse de IFN-uri solicită ridicarea limitei DAE la creditele de consum la un nivel de 50% sau 56% faţă de 18%, care este ultima propunere a senatorului Daniel Cătălin Zamfir, iniţiatorul legii. Reprezentanţii IFN-urilor aduc în sprijinul propunerii lor argumentul că această limită a DAE la împrumuturile de consum, 50%, este cea folosită în Bulgaria şi Finlanda, iar în Estonia este de 56%.
De asemenea, aceştia susţin că DAE nu este un indicator al costurilor efective pe care le are un client care ia un credit pe o perioadă de 12 sau 24 de luni. La creditele pe termen scurt, formula pe baza căreia se calculează DAE nu este relevantă, deoarece la un credit de 10.000 de lei, de exemplu, împrumutaţi pe 12 luni, costul total al creditului este de 2.200 de lei, adică 22% din suma împrumutată, iar DAE după formula legală este de 47%, ceea ce ar denatura, în acest caz, costul real al creditului.
În altă ordine de idei, surse din BNR spun că banca centrală nu este de accord cu utilizarea dobânzii de referinţă, şi că zilele următoare ar putea veni o propunere alternativă din partea acesteia. BNR ar putea alege, la fel ca în multe alte ţări ale lumii, ca limita maximă a dobânzii anuale efective aplicate în cazul creditelor ipotecare să fie media DAE calculată şi comunicată lunar pe site-ul băncii, înmulţită probabil cu multiplicatorul propus de proiectul de lege iniţiat de senatorul Zamfir. Tot săptămâna aceasta, guvernatorul BNR va merge la comisia economică din Senat, la invitaţia lui Florin Cîţu, preşedintele acestei Comisii.
Secretarul de stat Tiberiu Mavrodin a declarat în cadrul unui eveniment de profil că Ministerul Finanţelor face o analiză asupra impactului pe care această lege îl va avea asupra pieţei creditului şi va comunica rezultatele Parlamentului. Recent, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, declarase că nu e de acord cu o limitare a dobânzilor într-o piaţă liberă.