În deschiderea conferinţei, ministrul a relatat cum, în urmă cu 13-14 ani, un prieten al său, dezvoltator imobiliar, dorea să instaleze contoare inteligente în locuinţele pe care le construia, însă nu doar la electricitate, ci şi la căldură şi apă caldă. Anton a vrut astfel să arate că existau soluţii pentru citirea de la distanţă a consumului încă de atunci, însă nici acum, în România, consumatorii nu beneficiază de aceste tehnologii.
‘Între timp, am ajuns la energie electrică produsă individual şi nu numai că putem să discutăm, dar există presiuni care se exercită asupra colegilor mei din minister de a autoriza aşa ceva. Există presiuni care se exercită asupra ANRE de a rezolva problema legislativă. Stând de vorbă şi analizând situaţia, am ajuns la concluzia că noi din punct de vedere legislativ ne-am încadra, adică există lege, lucrurile nu se împiedică din punct de vedere legislativ. Unde ne împiedicăm este ridicol: ne împiedicăm în TVA. Adică nu ştim cum să încasăm sau cum să plătim. Adică ne împiedicăm într-o chestie de finanţe, birocratică’, a explicat Anton.
Potrivit acestuia, Ministerul Energiei şi ANRE se află în discuţii cu Finanţele pentru a debloca situaţia.
‘Situaţia este efectiv ridicolă. Şi de ce spun că este ridicolă? Pentru că toată lumea vine şi spune că este nevoie de smart grid (reţea inteligentă – n.r.). Ce înseamnă smart grid? Înseamnă că utilizatorul este conştient fie să consume mai puţin, fie să introducă în sistem o energie pe care o produce el în mod suplimentar, să-şi compenseze de exemplu vara, printr-o producţie mai mare de energie, consumul de iarnă, acestea sunt elemente de smart grid. Toate acestea trebuie făcute şi se pot face numai cu contoare inteligente. Deci dacă nu avem contoare inteligente, vorbim degeaba. Nu putem vorbi de o modernizare, de o echilibrare a producţiei şi consumului de energie fără ca această contorizare inteligentă să existe’, a adăugat ministrul.
Anton a mai spus că există foarte multe state europene care au implementat astfel de soluţii, iar România ar trebui să urmeze aceste modele şi să nu repete greşelile lor.
‘Ministerul de Finanţe nu este aici, aşa-i?’, a întrebat el, uitându-se în sală. ‘Nu. E, nu-i bine! Eu mi-aş fi dorit să fie aici, măcar cineva de la Ministerul de Finanţe, ca să audă şi povestea asta, pentru că eu cred că trebuie să facem eforturi în comun, pentru ca end-user-ul, utilizatorul, adică cetăţeanul, să beneficieze, să o ducă mai bine, să poată să-şi controleze, să ştie exact cât a consumat, de ce a consumat. Aşa, acum, cu contoarele de astăzi, citim aşa… aproximativ. Adică am consumat pe lună x kilowaţi, atâta. Însă există contoare care spun care este momentul zilei în care am consumat mai mult şi ce s-a întâmplat’.
ANRE a iniţiat un proiect de ordin, potrivit căruia persoanele fizice care vor să producă energie regenerabilă în capacităţi de până la 100 kW vor putea vinde electricitatea în reţeaua de distribuţie, urmând ca factura lor să fie compensată cu valoarea energiei pe care o livrează.
Însă în nota de fundamentare a proiectului se arată că, până Ministerul Finanţelor va identifica metoda de a impozita persoanele fizice pentru această activitate, ordinul va fi aplicat doar pentru persoanele fizice autorizate (PFA) şi persoanele fizice titulare ale unei întreprinderi individuale.
În urmă cu o săptămână, vicepreşedintele Autorităţii, Zoltan Nagy-Bege, declara că ANRE nu poate ajunge la un numitor comun cu Finanţele privind taxarea persoanelor care produc energie.