Miile de cetățeni est-europeni din Danemarca sunt chemaţi acasă de ambasadori, care le prezintă locurile de muncă şi oportunităţile din ţările de unde au plecat. Dacă est-europenii vor asculta de apelul ambasadorilor, scrie publicaţia daneză, atunci Danemarca se va confrunta cu o lipsă a forţei de muncă.
Spre exemplu, ambasadorul Bulgariei spune că mulţi IT-işti au început să se întoarcă acasă, unde pot obţine locuri de muncă bune în centrele deschise de SAP şi Cisco. Şi ambasadoarea din Lituania spune că încet dar sigur, şi motivaţi de dorinţa de a fi mai aproape de cei dragi şi de prieteni, lituanienii se întorc.
Jens Arnholtz, un cercetător al pieţei muncii de la Universitatea din Danemarca, spune că mai puţini muncitori est-europeni ar putea însemna ca renovarea unei case sau construcţia să devină mai scumpă. „Iar acest lucru ar putea duce la dispariţia unor locuri de muncă din Danemarca. De exemplu, ar fi foarte dificil pentru fermieri să găsească forţă de muncă”, mai adaugă cercetătorul.
Şi ambasadorul român în Danemarca, Alexandru Grădinar, se aşteaptă ca românii să se întoarcă acasă şi arată în articolul publicaţiei Ugebrevet A4 că nici românii, nici polonezii nu sunt o povară pentru sistemul de protecţie socială.
Contactată de ECONOMICA.NET şi întrebată ce activităţi de informare a cetăţenilor desfăşoară, Ambasada României a oferit un răspuns cu privire infromaţiile apărute în media daneză.
„Articolul a apărut în contextul în care Danemarca se confruntă cu un deficit de forţă de muncă calificată şi reprezentanţi ai guvernului, confederaţii industriale, patronate, etc., indică nevoia forţei de muncă străine”, se arată în răspunsul Ambasadei.
România nu desfăşoară nicio campanie sau strategie de atragere a românilor, aşa cum are Polonia, însă ambasadorul României spune că ar fi benefic dacă românii din Danemarca s-ar întoarce acasă, unde începe să se resimtă un deficit pe piaţa muncii chiar în domeniile unde români sunt activi: construcţii şi agricultură.
„Noi prezentăm diferite iniţiative prin care pot fi atraşi românii să se întoarcă acasă, de exemplu Diaspora Start-Up, locurile de muncă ANOFM, în întâlnirile periodice cu comunitatea şi pe Facebook, dar, bineînţeles, le respectăm alegerea de a lucra în Danemarca, şi în final, decizia de a reveni acasă este a românilor şi în contextul în care beneficiazî de libertatea de mişcare în UE”, se mai arată în răspunsul Ambasadei.
Comunitatea românească numără aproximativ 30.000 persoane, din care 13.000 sunt active pe piaţa muncii, dintr-un total de 76.000 de muncitori din Europa de Est, arată datele Ambasadei României transmise Economica.net.
Conform Institutului danez de statistică, la începutul trimestrului IV 2017, 29.074 de persoane de origine română locuiau pe teritoriul Danemarcei, majoritatea având cetăţenie română. Din acest total, 26 253 de persoane sunt imigranți, diferența fiind reprezentată de descendenți ai acestora (2.821 persoane).
Ce mai mulţi (23.7961 de români) au vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani, 4.963 de persoane au vârsta până în 19 ani, iar 320 persoane au vârste peste 64 de ani, arată datele MAE.