Criza de forţă de muncă ar putea fi rezolvată cu import masiv de lucrători din afara UE. Ar putea să fie plătiţi cu salarii mai mici decât acum

Unde suntem acum. Amploarea deficitului de forţă de muncă autohtonă

În prezent, ne confruntăm cu un deficit însemnat de forţă de muncă, mai acut în construcţii şi industria ospitalităţii, în condiţiile în care circa 4 milioane de români au ales să emigreze, iar importul de forţă de muncă extracomunitară e restricţionat anual de Guvern. În 2018, de exemplu, Guvernul a stabilit că angajatorii pot aduce la muncă în ţara noastră maximum 7.000 de noi lucrători din spaţiul extracomunitar.

Detalii, aici:  Cum vrea Guvernul să rezolve criza forţei de muncă: în 2018 pot fi aduşi în ţară 7.000 de noi lucrători din afara Uniunii Europene

În acest context, senatorul Florin Cîţu a iniţiat un proiect de act normativ, susţinut de un grup de parlamentari PNL, PMP şi USR, care prevede relaxarea legislaţiei privind angajarea lucrătorilor din spaţiul extracomunitar, pentru următorii cinci ani, în scopul deblocării crizei cu care se confruntă piaţa muncii.

Ce modificări vor să aducă parlamentarii la proiectul de OUG nr. 25 din 2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României

Relaxarea legislaţiei privind angajarea forţei de muncă din spaţiul extracomunitar.

În fiecare an Guvernul stabileşte un număr maxim de lucrători străini din spaţiul extracomunitar care pot fi aduşi la muncă în ţară. În prezent, e insuficient, spun apăsat angajatorii din construcţii şi din industria ospitalităţii. În acest context, liberalii propun ca în următorii cinci ani (în perioada 2018 – 2023) să fie ridicată restricţia privind numărul maxim de lucrători străini pe care angajatorii îi pot aduce la muncă în ţara noastră.

Suspendarea condiţiei potrivit căreia angajatorii sunt obligaţi să plătească lucrătorii din spaţiul extracomunitar cu cel puţin salariul mediu brut pe economie.

Proiectul prevede ca pentru următorii cinci ani să fie suspendată condiţia potrivit căreia străinii din spaţiul extracomunitar pot fi aduşi la muncă în România pe salarii lunare egale sau mai mari decât câştigul salarial mediu brut pe economie, iar în cazul lucrătorilor înalt calificaţi – de cel puţin patru ori câştigul salarial mediu brut pe economie.

În următorii cinci ani, străinii din spaţiul extracomunitar vor putea veni la muncă în România fără să mai fie nevoiţi să obţină recunoaşterea diplomelor lor de către Ministerul Educaţiei din ţara noastră, se arată în proiectul antemenţionat. 

Parlamentarii propun, de asemenea, o serie de măsuri de debirocratizare a procesului parcurs de angajatorii din România care vor să aducă lucrători din afara UE la muncă în ţara noastră.

Citeşte în Economica şi: Olguța Vasilescu, despre criza forței de muncă: Nu sunt de acord să acceptăm persoane din Africa sau Asia  

Iată, pe larg, ce schimbări vor să aducă parlamentarii PNL, PMP şi USR Ordonanţei de Urgenţă nr. 25 din 2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, depus la Senat.

Cum vor să modifice alineatul (2) al articolului 12^1 din OUG nr. 25 din 2014:
(2) În cazul în care angajatorul intenţionează să asigure, contra cost, condiţii de cazare de natură să asigure un nivel de trai adecvat lucrătorului sezonier, cererea pentru eliberarea avizului de angajare trebuie să fie însoţită de un contract de închiriere care să facă dovada că străinul în cauză dobândeşte dreptul de folosinţă a unei locuinţe pe teritoriul României pentru toată durata şederii preconizate.

Ce prevede acum alineatul (2) al articolului 12^1 din OUG nr. 25 din 2014:
(2) În cazul în care angajatorul intenţionează să asigure, contra cost, condiţii de cazare de natură să asigure un nivel de trai adecvat lucrătorului sezonier, cererea pentru eliberarea avizului de angajare trebuie să fie însoţită de un contract de închiriere care să facă dovada că străinul în cauză dobândeşte dreptul de folosinţă a unei locuinţe pe teritoriul României pentru toată durata şederii preconizate, în schimbul plăţii unei chirii, al cărei cuantum nu este excesiv în raport cu salariul net prevăzut în oferta fermă de angajare şi cu calitatea cazării, şi care nu este reţinută automat din salariu.

Ce prevede acum alineatul (2) al articolului 30, pe care parlamentarii PNL, PMP şi USR vor să îl abroge:
(2) Pe documentele prin care au fost achitate tarifele pentru eliberarea avizelor de angajare/detaşare, unităţile Trezoreriei Statului vor confirma, prin semnătură şi ştampilă, încasarea sumelor respective în conturile corespunzătoare de venituri ale bugetului de stat.

Cum vor să modifice alineatul (1) al articolului 56:
(1) Străinilor intraţi în România în scopul încadrării în muncă li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă.

Spre comparaţie, ce spune acum alineatul (1) al articolului 56, pe care parlamentarii PNL, PMP şi USR vor să îl modifice:
(1) Străinilor intraţi în România în scopul încadrării în muncă li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că salariul este cel puţin la nivelul câştigului salarial mediu brut. În cazul lucrătorilor înalt calificaţi, salariul trebuie să fie la nivelul de cel puţin 4 ori câştigul salarial mediu brut.

Cum vor parlamentarii PNL, PMP şi USR să schimbe alineatul (5) al articolului 56:
(5) Prin excepţie de la alin. (1) şi (4), străinilor care sunt numiţi la conducerea unei filiale, reprezentanţe sau sucursale de pe teritoriul României a unei companii care are sediul în străinătate, în baza unui contract de mandat ori altui document cu aceeaşi valoare juridică, li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă, fără prezentarea unui contract de muncă.

Spre comparaţie, ce spune acum alineatul (5) al articolului 56, pe care vor să îl modifice liberalii:
(5) Prin excepţie de la alin. (1) şi (4), străinilor care sunt numiţi la conducerea unei filiale, reprezentanţe sau sucursale de pe teritoriul României a unei companii care are sediul în străinătate, în baza unui contract de mandat ori altui document cu aceeaşi valoare juridică, li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă, fără prezentarea unui contract de muncă, dacă fac dovada mijloacelor de întreţinere obţinute din activitatea desfăşurată în această calitate, cel puţin la nivelul câştigului salarial mediu brut.

Parlamentarii PNL, PMP şi USR vor să fie introdus următorul alineat la articolul 44 din Titlul III al OUG.

(3) Se suspendă pe perioada 2018-2023 aplicarea prevederilor:

– literei e) din alineatul (2) al articolului 4 (Titlul I) care spune că avizul de angajare a străinului în România se eliberează în cazul în care nu a fost epuizat contingentul anual pe tipuri de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă, stabilit potrivit prevederilor art. 29 alin. (1).

– literelor b-d din alineatul (1) al articolului 8 (Titlul I) care spun că pentru a putea primi aviz de angajare pentru străinul pe care vrea să îl aducă la muncă în România, angajatorul trebuie să prezinte următoarele documente:
b) adeverinţa cu privire la forţa de muncă disponibilă pentru locul de muncă vacant, eliberată cu cel mult 60 de zile anterior depunerii cererii pentru avizul de angajare de agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi are sediul social sau profesional angajatorul;
c) dovada publicării într-un cotidian de largă circulaţie din România a cel puţin unui anunţ pentru ocuparea locului de muncă vacant. În situaţia în care există forţă de muncă disponibilă pentru locul de muncă vacant, angajatorul trebuie să facă dovada publicării a cel puţin 3 anunţuri consecutive pentru ocuparea locului de muncă vacant;
d) copia procesului-verbal întocmit de angajator cu privire la selecţia realizată pentru ocuparea locului de muncă vacant, ca urmare a publicării anunţului/anunţurilor prevăzut(e) la lit. c).

– se suspendă aplicarea, pentru perioada 2018 – 2023, a prevederilor literei a) a alineatului 4 al articolului 8 (Titlul I), care spune că:
(4) La curriculum vitae al străinului se ataşează, atunci când este cazul, unul dintre următoarele documente:
a) atestatul de recunoaştere a studiilor necesare ocupării locului de muncă vacant, eliberat de Ministerul Educaţiei Naţionale, în condiţiile prevăzute de legislaţia în domeniu, sau diploma de studii eliberată de instituţii de învăţământ acreditate în România;

– se suspendă aplicarea, pentru perioada 2018 – 2023, a prevederilor literei a) a alineatului (3) din articolul 14 (Titlul I), care spune că:
(3) La curriculum vitae al străinului se ataşează, atunci când este cazul, unul dintre următoarele documente:
a) atestatul de recunoaştere a studiilor necesare ocupării locului de muncă vacant, eliberat de Ministerul Educaţiei Naţionale, în condiţiile prevăzute de legislaţia în domeniu, sau diploma de studii eliberată de eliberată de instituţii de învăţământ acreditate în România;

– se suspendă aplicarea, pentru perioada 2018 – 2023, a prevederilor literei a) a alineatului (2) din articolul 15 (Titlul I), care prevede:
(2) Condiţiile speciale pentru eliberarea avizului de angajare pentru lucrători înalt calificaţi sunt următoarele:
a) angajatorul intenţionează să încadreze în muncă un străin pe un loc de muncă înalt calificat, cu contract individual de muncă cu normă întreagă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată de cel puţin un an, şi să îi plătească un salariu de cel puţin 4 ori câştigul salarial mediu brut;

– se suspendă aplicarea, pentru perioada 2018 – 2023, a prevederilor literei a) a alineatului (3) din articolul 16 (Titlul I), care spune că:
(3) La curriculum vitae al străinului se ataşează unul dintre următoarele documente:
a) atestatul de recunoaştere a studiilor, eliberat de Ministerul Educaţiei Naţionale, în condiţiile prevăzute de legislaţia în domeniu, sau diploma de studii/certificatul de calificare eliberată/eliberat de unităţi/instituţii de învăţământ acreditate în România, care fac dovada calificării din învăţământul postliceal sau superior, atât în cazul profesiilor reglementate, cât şi în cazul profesiilor nereglementate;

– se suspendă aplicarea, pentru perioada 2018 – 2023, a prevederilor literei g) din alineatul (2), articolul 21 (Titlul I), care prevede:
(2) Condiţiile generale pentru eliberarea avizului de detaşare sunt următoarele:
g) contingentul anual pe tipuri de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă, stabilit potrivit art. 29 alin. (1), nu a fost epuizat;

– se suspendă aplicarea, pentru perioada 2018 – 2023, a prevederilor literei a) a alineatului (3) din articolul 23 (Titlul I), care spune că:
(3) La curriculum vitae al străinului se ataşează, după caz, unul dintre următoarele documente:
a) atestatul de recunoaştere a studiilor necesare ocupării locului de muncă vacant, eliberat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, în condiţiile prevăzute de legislaţia în domeniu, sau diploma de studii eliberată de instituţii de învăţământ acreditate în România;

– se suspendă aplicarea, pentru perioada 2018 – 2023, a prevederilor literei a) a alineatului (1) din articolul 38 (Titlul I), care spune că:
ART. 38
(1) În fiecare caz în care se constată săvârşirea contravenţiei prevăzute la art. 36 alin. (1), angajatorul este răspunzător pentru plata:
a) oricărei remuneraţii restante datorate străinilor angajaţi ilegal.
Cuantumul remuneraţiei se presupune a fi egal cu câştigul salarial mediu brut, cu excepţia cazului în care fie angajatorul, fie angajatul poate dovedi contrariul;

– se suspendă aplicarea, pentru perioada 2018 – 2023, a prevederilor literei b) a articolului 53 (Titlul II) care spune că:
Străinului intrat în România în scopul desfăşurării de activităţi economice i se prelungeşte dreptul de şedere temporară în acest scop dacă:
b) face dovada mijloacelor de întreţinere cel puţin la nivelul câştigului salarial mediu brut, lunar, pentru perioada pentru care se solicită prelungirea dreptului de şedere.

– se suspendă aplicarea, pentru perioada 2018 – 2023, a prevederilor literei b) a articolului 54 (Titlul II) care spune că:
Străinului intrat în România în scopul exercitării unei profesii liberale reglementate prin legi speciale i se prelungeşte dreptul de şedere temporară dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
b) face dovada mijloacelor de întreţinere cel puţin la nivelul câştigului salarial mediu brut, lunar, pentru perioada pentru care se solicită prelungirea dreptului de şedere.

– se suspendă aplicarea, pentru perioada 2018 – 2023, a prevederilor literei c) a alineatului (1) din articolul 56^1 (Titlul II) care spune că:
(1) Străinilor intraţi în România în scopul detaşării li se prelungeşte dreptul de şedere temporară de la data depunerii cererii, dacă:
c) prezintă dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere cel puţin la nivelul câştigului salarial mediu brut.

– se suspendă aplicarea, pentru perioada 2018 – 2023, a prevederilor literei d) a alineatului (4) din articolul 56^1 (Titlul II) care spune că:
(4) Străinilor angajaţi ai persoanelor juridice cu sediul pe teritoriul unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene, detaşaţi în România, li se prelungeşte dreptul de şedere temporară, fără a fi limitaţi la intervalul prevăzut la alin. (3), dacă prezintă următoarele documente:
d) dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere cel puţin la nivelul câştigului salarial mediu brut.

– se suspendă aplicarea, pentru perioada 2018 – 2023, a prevederilor alineatului (3) din articolul 69 (Titlul II) care spune că:
(3) La acordarea sau prelungirea dreptului de şedere temporară, străinii prevăzuţi la alin. (1) lit. c), e), f) şi g) trebuie să facă dovada mijloacelor de întreţinere, cel puţin la nivelul câştigului salarial mediu brut, lunar, pentru perioada pentru care se solicită prelungirea dreptului de şedere, iar cei prevăzuţi la alin. (1) lit. d), în cuantum de cel puţin 500 euro lunar, proveniţi din activitatea desfăşurată în calitate de administrator.