A început bătălia pentru desemnarea producătorului de corvete militare în România. Cinci giganţi au intrat în luptă

Pe 10 aprilie 2018, cinci mari constructori de nave şi-au depus candidaturile pentru „admiterea" în programul ,,Corveta multifuncţională". Producătorul ce va construi cele patru corvete militare în România va fi ales în trei etape distincte: etapa de calificare, etapa de dialog şi etapa de evaluare a ofertelor finale depuse. Ultima se va încheia în octombrie, ne-a declarat Gheorghe Bosânceanu, acţionarul majoritar al Şantierului Naval Constanţa.
Gabriela Ţinteanu - Dum, 15 apr. 2018, 20:57
A început bătălia pentru desemnarea producătorului de corvete militare în România. Cinci giganţi au intrat în luptă

Pe 10 aprilie 2018 s-au depus candidaturile pentru alegerea partenerului cu care România va îndeplini construcţia celor patru corvete militare din înzestrarea armatei române, solicitate de Nato şi UE. Cei cinci candidaţi sunt ThyssenKrupp Marine Systems din Germania, Naval Group din Franţa care s-a asociat deja cu Şantierul Naval Constanţa, Damen Shypyards Group – Olanda, reprezentat în România de şantierul naval de la Galaţi şi în curând cel de la Mangalia, grupul Italian Fincantieri care deţine în România şantierele navale de la Tulcea şi Brăila şi STM din Turcia.

Sunt cinci ofertanţi, dar în această etapă, aşa cum arată hotărârea de guvern, doar patru dintre ei se pot califica pentru etapa următoare, cea a dialogului. În etepa de calificare sunt verificate aspecte ce ţin de capacitatea economică şi tehnică a ofertantului, astfel încât să poată îndeplini specificaţiile tehnice cerute de MApN pentru corvete şi fregate. Mai exact, participanţii trebuie să arate câte nave cu un tonaj mai mare de 1.000 de tone au construit şi livrat în ultimii 15 ani, cifrele de afaceri şi idicatorii de solvabilitate din ultimii trei ani. O altă cerinţă pe care trebuie să o îndeplinească cei cinci candidaţi este ca producătorul de nave să fie dintr-o ţară membră NATO şi membră a Uniunii Europene. După cum se vede constructorul din Turcia nu pare să îndeplinească decât una dintre aceste cerinţe.

De asemenea, potrivit hotărârii de guvern care reglementează cum se va face înzestrarea armatei cu cele patru nave noi de război şi modernizarea/repararea celor vechi construcţia trebuie să aibă loc într-un şantier naval din România, din motive de tehnice impuse de Ministerul Apărării Naţionale (MApN). Şantierele navale din România pot apărea ca subcontractante ale programului după desemnarea câştigătorului sau pot pleca într-o relaţie de asociere cu unul dintre marii producători. Gheorghe Bosânceanu arată că Şantierul Naval Constanţa a pornit la acest drum într-o relaţie de asociere cu Naval Group din Franţa, dar că în caz de victorie, contractual va fi încheiat doar cu producătorul.

În etapa de dialog ar urma să se califice maximum doi operatori economici care îndeplinesc criteriile MApN. „Autoritatea contractantă continuă dialogul prin comisia de evaluare până când este în măsură să identifice soluţia optimă care să îi satisfacă necesităţile, obiectivele şi constrângerile”, se arată în textul anexei HG-ului. Etapa finală, a desmnării câştigătorului va ţine seama de cel mai bun preţ cerut de ofertanţi şi de respectarea condiţiilor tehnice impuse de MApN.

Potrivit programului ,,Corveta multifuncţională”, armata va cumpăra cele patru corvete mutifuncţionale construite pe un şantier din România şi va moderniza cele doua fregate tip T22R din dotarea forţelor Navale. Valoarea totală a proiectului de investiţii este de circa 1,6 miliarde de euro, inclusiv TVA şi presupune construirea într-un interval de şapte ani a celor patru corvete într-un şantier naval din România, prima urmând a fi livrată după trei ani.

Te-ar mai putea interesa și
Cartel Alfa: producția industrială din România rămâne sub nivelul anterior pandemiei. Susținerea publică e fragmentată și fără continuitate
Cartel Alfa: producția industrială din România rămâne sub nivelul anterior pandemiei. Susținerea publică e fragmentată ...
România se află într-un moment critic, în care producţia industrială rămâne mult sub nivelul de dinaintea pandemiei, iar politicile publice pentru sprijinirea sectorului industrial sunt......
România a semnat două contracte de 600 mil. euro cu Banca Europeană de Investiții
România a semnat două contracte de 600 mil. euro cu Banca Europeană de Investiții
Două contracte, în valoare de 600 milioane euro, au fost semnate cu Banca Europeană de Investiţii, acestea vizând modernizarea ...
Investitorii în energie verde au scos peste 11.100 de hectare de teren din circuitul agricol. Nota de plată: 97,6 milioane de euro
Investitorii în energie verde au scos peste 11.100 de hectare de teren din circuitul agricol. Nota de plată: 97,6 milioane ...
Peste 11.100 de hectare de teren agricol aflat în extravilanul localităților, dintre care cele mai mari suprafețe în ...
Lucian Popovici, Cegeka: Asistăm la o schimbare a pieței de IT. Vom avea nevoie de schimbări majore de mentalitate
Lucian Popovici, Cegeka: Asistăm la o schimbare a pieței de IT. Vom avea nevoie de schimbări majore de mentalitate
Piața IT din România trece printr-o perioadă de transformare, iar modelul tradițional de outsourcing, bazat pe externalizarea ...