Statele din sudul Europei vor primi mai multe fonduri în urma revizuirii bugetului UE – FT

Revizuirea bugetului UE va duce la transferarea fondurilor către statele din sudul Europei, în timp ce Varşovia şi Budapesta se tem că vor pierde asistenţa financiară deoarece viitoarea alocare ar fi legată de 'valori', se arată într-o analiză publicată de Financial Times (FT).
Economica.net - mar, 24 apr. 2018, 09:55
Statele din sudul Europei vor primi mai multe fonduri în urma revizuirii bugetului UE - FT

Bruxelles-ul intenţionează să transfere zeci de miliarde de euro din fonduri europene departe de Europa Centrală şi de Est (CEE), reorientând banii din ţări ca Polonia, Ungaria şi Cehia către ţările lovite puternic de criza financiară, cum ar fi Spania şi Grecia, susţine FT.

Reformele vor reprezenta una din cele mai litigioase părţi ale proiectului de buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, care va fi prezentat luna viitoare, şi marchează o revizuire semnificativă a ‘politicii de coeziune’ de 350 de miliarde de euro care are ca obiectiv susţinerea regiunilor mai puţin dezvoltate ale UE.

Bruxelles-ul vrea să încheie practica distribuirii banilor de coeziune aproape exclusiv pe baza Produsului Intern Brut pe cap de locuitor, înlocuind-o cu criterii mult mai extinse, care acoperă totul, de la şomajul în rândul tinerilor, educaţie şi mediu la migraţie şi inovaţie.

Mai presus de revizuirea alocării fondurilor, Comisia Europeană consolidează condiţiile de eligibilitate, incluzând reglementări legate de respectarea legislaţiei, şi aplicare mai multor restricţii privind modul în care pot fi folosiţi banii europeni. Un document consultat de FT arată că proiectul va avea un nou titlu: ‘coeziune şi valori’ – un semnal clar privind aşteptările care vin odată cu finanţarea europeană.

Revizuirea va reprezenta un motiv de îngrijorare mai ales pentru Varşovia şi Budapesta, două mari beneficiare de fonduri de coeziune care au conflicte cu Bruxelles-ul privind la statul de drept şi standardele democratice. Polonia a avertizat că adoptarea unor condiţii dure pentru fondurile europene, legate de independenţa judiciară, vor provoca ‘enorme probleme’ şi reprezintă un atentat la drepturile suverane.

Detaliile precise ale reformelor încă sunt discutate în spatele uşilor închise. Dar diplomaţii şi oficialii se aşteaptă ca rezultatul să fie o redirecţionare a fondurilor din Polonia, Cehia şi statele baltice spre state sudice, cum ar fi Italia, Spania, Grecia şi chiar unele regiuni din Franţa.

‘Ei încearcă să-i determine să fie împotriva noastră. Va fi un alt mod prin care vom pierde bani’, a declarat un ambasador al unui stat membru UE care ar urma să piardă fonduri în urma reformelor.

Modificarea condiţiilor alocării nu doar va redesena geografia finanţării UE ci va stabili un nou raţionament pentru politica de redistribuire a averii blocului comunitar.

În urma aderării de noi state la UE după 2004, aşa numitele fonduri structurale UE au fost folosite din greu pentru reducerea decalajului economic dintre statele care au aderat mai demult la UE şi cele nou venite.

În bugetul pentru perioada 2014-2020, Polonia şi-a asigurat fonduri de coeziune de aproximativ 77 miliarde de euro, Ungaria de 22 miliarde de euro şi Slovacia de 14 miliarde de euro, dintr-un total de 350 miliarde de euro.

Bătălia privind reformele bugetare va face mai dificile planificatele reduceri ale cheltuielilor generale de coeziune, care parţial urmau să umple golul lăsat de Brexit.

Comisarul pentru buget, Günther Oettinger, afirmase că reduceri de ‘5-10% sunt necesare’.

John Bachtler, de la Universitatea Strathclyde, expert în politica de coeziune, susţine că negocierile privind bugetul ‘ar putea fi cele mai dificile din ultimii 30 de ani’. El declară: ‘Toate statele vor pierde probabil fonduri de coeziune, principala problemă este cât de mari sunt pierderile pentru fiecare ţară şi regiune’.

Când ultimul buget pe termen lung a fost adoptat în 2013, statele din sud, cum ar fi Grecia şi Spania, au înregistrat în termeni relativi reduceri de aproximativ 30% în alocări.

Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron sprijină ideea folosirii bugetului UE pentru a sprijini financiar regiunile care găzuiesc numeroşi refugiaţi, cum ar fi cele din Germania şi Suedia.

În timpul următoarelor luni, diplomaţii se aşteaptă ca unul din elementele cheie ale negocierilor legate de fondurile de coeziune să fie ‘o reţea de siguranţă’ şi un plafon asupra câştigurile obţinute de orice stat membru, ceea ce va limita potenţialele schimbări ale nivelului general de finanţare atât pentru cei care au de câştigat cât şi pentru cei care au de pierdut de pe urma reformelor.

De asemenea, oficialii UE revizuiesc reglementările privind cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească statele membre pentru a obţine finanţare europeană, unele state membre urmând să folosească mai mult din propriile fonduri în proiecte.

Te-ar mai putea interesa și
Mediul de afaceri face apel la menținerea României pe traiectoria pro-europeană și trans-atlantică
Mediul de afaceri face apel la menținerea României pe traiectoria pro-europeană și trans-atlantică
Mai multe organizații patronale au transmis astăzi un apel, cu titlul "România, sens unic spre viitor, via UE, NATO și OCDE", în care cer mediului politic menținerea țării noastre pe......
Volodimir Zelenski a aprobat bugetul Ucrainei pentru anul 2025, din care cheltuielile pentru apărare reprezintă 60%
Volodimir Zelenski a aprobat bugetul Ucrainei pentru anul 2025, din care cheltuielile pentru apărare reprezintă 60%
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat joi legea bugetului naţional pentru 2025, din care puţin peste 50 de ...
Bulgaria se alătură Acordului multilateral referitor la schimbul automat de informaţii cu privire la cadrul de raportare al criptoactivelor
Bulgaria se alătură Acordului multilateral referitor la schimbul automat de informaţii cu privire la cadrul de raportare ...
Cu prilejul celei de a 17-a reuniuni plenare a forumului global al OCDE cu privire la transparenţă şi schimb de informaţii ...
“O familie medie din România are 3-4 abonamente la servicii de streaming, dar nu vrem să simțim prețul energiei electrice” – Corneliu Bodea
“O familie medie din România are 3-4 abonamente la servicii de streaming, dar nu vrem să simțim prețul energiei electrice” ...
Corneliu Bodea, fondatorul grupului Adrem și președintele Centrului Român al Energiei (CRE), spune că ar trebui ca clienții ...