Primăria Capitalei a început un proces de auditare a gropilor de gunoi – Chiriţă, City Manager Bucureşti

‘Suntem într-un proces de auditare a gropilor de gunoi. A existat o iniţiativă, anul trecut, de a se pune taxă pe groapă. O iniţiativă bună, dar mai erau vreo şapte legi de coroborat. Nu putea fi aplicată pentru că ce trebuie să facă o autoritate publică locală sau o instituţie publică? Să facă achiziţie. Operatorul economic, cel care avea contract, nu era dispus să suporte această taxă pentru că el nu a ofertat-o. Noi nu aveam posibilitatea să achiziţionăm acest contract, că era ilegal, şi iată cum a trebuit să se renunţe la o iniţiativă bună din motive legislative, pentru legea achiziţiilor nu poate face excepţii. Aceasta trebuie aplicată aşa cum este pentru orice domeniu’, a spus Chiriţă.

City managerul Capitalei a subliniat faptul că orice iniţiativă, în România, sfârşeşte la tribunal, iar ‘orice faci este criticabil’.

‘E uşor să critici. Cel mai uşor e să stai pe margine şi să arunci cu pietre. Păi, da, dar o procedură durează şase ani… Ai de ales între a încălca legea şi a te uita cum ne judecăm. Totul în România, orice iniţiativă sfârşeşte la tribunal. Am început cu nişte piste de biciclete şi tot atacul a fost că erau doi metri în plus sau că sunt doi metri în minus… Haideţi să încurajăm iniţiativele bune. Dacă orice faci este criticabil, atunci de ce mai faci? Suntem hotărâţi să promovăm colectarea selectivă. Ne-am propus ca, de anul acesta, să gândim campanii de informare şi până la urmă coerciţia are rolul ei’, a precizat oficialul.

Recent, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, declara că România mai trebuie să închidă 54 de depozite de deşeuri neconforme, dintre care 15 municipale.

‘Dacă la începutul mandatului meu erau 68 de depozite de deşeuri neconforme, din care fac parte şi depozitele de deşeuri periculoase, care erau în număr de 40, astăzi au mai rămas de închis 54, din care 15 sunt municipale şi 29 sunt depozite de deşeuri periculoase şi nepericuloase. Asta înseamnă că, până la ora actuală, s-au închis 14 depozite, dintre care unul este depozit de deşeuri periculoase şi restul de deşeuri municipale. Pentru cele municipale vorbim despre trei închideri, urmează să se facă procesul verbal de predare-primire şi notificarea la Comisie (Comisia Europeană, n.r.). Vorbim despre depozitele din Huşi, Bârlad şi Negreşti, toate din judeţul Vaslui. Mai sunt cinci depozite care urmează să fie închise, dar au stadii diverse de închidere: Tuzla (judeţul Constanţa), Municipiul Braşov, Zărneşti (judeţul Braşov), Bulicenii (Vatra Dornei) şi Hârlău (judeţul Iaşi). Există, de asemenea, şapte depozite în care lucrările nici măcar nu au fost iniţiate”, a explicat Gavrilescu.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare şi reciclare din masa totală a cantităţilor de deşeuri (hârtie, metal, plastic şi sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri ne-periculoase provenite din activităţi de construcţie şi demolări, 60% valorificare a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţională. De asemenea, ţara va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deşeuri electronice de 4 kg/locuitor şi să colecteze separat bio-deşeurile în vederea compostării şi fermentării acestora.

România a negociat 36 de condiţionalităţi ex-ante, acceptate de Guvern în anul 2014. Întârzierea îndeplinirii condiţionalităţilor poate duce la suspendarea integrală sau parţială a plăţilor aferente Programelor Operaţionale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare. Data de 31 decembrie 2016 era termenul limită până la care România trebuia să îndeplinească toate aceste condiţionalităţi.

Comisia Europeană a decis, în data de 15 februarie 2017, să acţioneze în judecată România la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), pentru că autorităţile nu au reuşit să închidă 68 de depozite municipale de deşeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor şi mediu.

Ulterior, în data de 27 aprilie 2017, Comisia Europeană (CE) a trimis România în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a revizui şi adopta Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deşeurile (Directiva 2008/98/CE) şi ale economiei circulare.

Conform forului european, autorităţile române trebuiau să revizuiască şi să actualizeze acest Plan, cel târziu în 2013. Comisia a iniţiat procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor în septembrie 2015 şi a trimis României un aviz motivat în mai 2016, solicitându-le autorităţilor să adopte rapid aceste instrumente de bază prevăzute de legislaţia în materie de deşeuri.

Executivul comunitar afirma că România este unul dintre cele mai neperformante state membre în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor municipale solide. În 2015, aceasta a înregistrat cea mai mare rata de depozitare a deşeurilor din UE, mai exact 72%, cu mult peste media UE de 25,6%.

Pe data de 22 decembrie, anul trecut, Hotărârea de Guvern privind Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor (PNGD) a fost aprobată în şedinţa Executivului, acest lucru conducând la închiderea unei proceduri de infringement aflată în fază contencioasă.