EY: România, percepută cu un nivel mai scăzut al corupţiei. Amenzile de peste 11 mld. dolari nu reuşesc să descurajeze fenomenul la nivel global

Studiul menţionează că nivelurile mitei şi ale corupţiei pe pieţele emergente sunt de două ori mai ridicate decât cele de pe pieţele dezvoltate. De asemenea, 20% dintre respondenţii cu vârsta până în 35 de ani ar fi dispuşi să ofere bani pentru a câştiga sau a păstra o afacere, scrie News.ro.

”Practicile legate de mită şi corupţie nu au mai înregistrat nicio o ameliorare la nivel global încă din 2012, în ciuda intensificării, fără precedent, a activităţii de investigare şi control şi a introducerii unor noi legi privind răspunderea penală a companiilor în această perioadă”, se arată în studiul EY Global Fraud Survey.

Ajuns la a cinsprezecea ediţie, studiul sondează percepţiile a 2.550 de directori executivi din 55 de ţări.

”Niveluri de percepţie ale corupţiei mai ridicate pe pieţele emergente. România soluţionează unele probleme”, punctează studiul EY.

Diferenţa dintre nivelurile de percepţie ale corupţiei dintre ţări rămâne semnificativă, 20% dintre respondenţii de pe pieţele dezvoltate indică faptul că mita şi corupţia se produc pe scară largă în afaceri, comparativ cu mai mult de jumătate (52%) dintre cei de pe pieţele emergente.

Conform rezultatelor sondajului, România este în prezent plasată sub media globală, cu 34%. Percepţia a scăzut de la 36% cât înregistra în sondajul de anul trecut, dar rezultatul este încă departe de media scorului ţărilor dezvoltate, de 20%, spun autorii studiului.

„Sondajul care a captat răspunsul participanţilor români de-a lungul ultimilor şase ani arată îmbunătăţiri vizibile ale percepţiei privind corupţia în ţară. România este un studiu de caz important pentru UE cu privire la modul în care măsurile instituţionale abordează corupţia”, subliniază liderul Serviciului de Investigare a Fraudelor şi al Disputelor (FIDS) din EY România, Kenan Burcin Atakan.

Regiunile în care se consideră că riscurile de corupţie sunt ridicate, cu valori mai mari decât media globală, sunt Europa Centrală şi de Est (47%), Orientul Mijlociu (62%) şi America Latină (74%), în ciuda îmbunătăţirii legislaţiei anticorupţie şi a intensificării acţiunilor de combatere a acesteia în anumite ţări.

”Integritatea se află pe ordinea de zi a echipelor de conducere, iar 97% dintre respondenţi recunosc importanţa integrităţii organizaţiei lor. Cu toate acestea, se observă o discordanţă între intenţiile organizaţiilor şi comportamentul real”, spun reprezentanţii EY.

13% dintre respondenţi spun că ar fi dispuşi să ofere bani pentru a câştiga sau a păstra o afacere. Acest procent se ridică la 20% în rândul celor care au sub 35 de ani (unul din cinci respondenţi, comparativ cu unul din opt respondenţi cu vârsta peste 35 de ani).

În acest context, organizaţiile trebuie, pe de o parte, să clarifice la nivel intern faptul că a acţiona corect intră în responsabilitatea fiecărui angajat, iar a implementa un program de responsabilizare, de sus în jos pe linie ierarhică, în care să implice angajaţii – intră în responsabilitatea managementului.

22% dintre respondenţi consideră că a avea o conduită etică ţine de fiecare individ, în timp ce 41% spun că intră în responsabilitatea conducerii companiei.

În privinţa gestionării abaterilor, 78% dintre respondenţi au declarat că organizaţiile lor sancţionează aceste practici, însă doar 57% au auzit de cazuri în care anumiţi angajaţi au fost penalizaţi.

Un management eficient al implementării unor standarde etice trebuie să-i includă însă şi pe terţi, cei care acţionează în numele organizaţiei, potrivit raportului.

În prezent, analizarea afacerii unei terţe părţi nu pare să reprezinte o prioritate, doar 59% dintre respondenţi spun că au o abordare bazată pe identificarea riscurilor şi pe un proces de verificare a integrităţii în rândul terţilor.

”Noul Regulament al UE privind protecţia generală a datelor (GDPR) are deja şi va continua să aibă un impact semnificativ asupra oricărei organizaţii care colectează, procesează, foloseşte şi stochează datele cu caracter personal ale cetăţenilor UE, ca parte a activităţii lor zilnice. Ca atare, companiile ar trebui nu doar să fie conştiente de dispoziţiile GDPR, ci să le înţeleagă profund, împreună cu noile drepturi pe care le va avea persoana vizată, urmând un model şi o strategie holistică, concentrându-se asupra următoarelor domenii: conformitatea legislativă, mediul juridic domestic şi internaţional, precum şi securitatea IT”, se mai arată în studiu.

La întrebarea în ce măsură companiile lor cunosc prevederile GDPR, 38% dintre respondenţii români au răspuns pozitiv.

Acest nivel de conştientizare se apropie de media globală de 40%, dar este mai scăzut decât media ţărilor dezvoltate şi a celor din Europa Centrală şi de Est, de 54%, respectiv 42%.

„Afacerile româneşti nu sunt încă pregătite să se conformeze cu prevederile GDPR. În timp ce instituţiile financiare şi companiile mari au luat măsuri pentru a se conforma noii legislaţii, întreprinderile locale ar trebui să îşi reconsidere punctul de vedere începând de astăzi, cu mai puţin de o lună înainte de punerea în aplicare”, susţine Kenan Burcin Atakan, liderul FIDS România.

Ca urmare a digitalizării pieţei şi a dezvoltării tehnologice extrem de rapide, companiile continuă să se confrunte cu un număr tot mai mare de atacuri cibernetice, iniţiate fie de atacatori individuali, fie de reţele de crimă organizată şi de grupări teroriste. Atunci când se produc breşe de securitate, acestea pot avea un puternic impact asupra operaţiunilor, ceea ce ar putea duce la pierderi operaţionale mari şi la generarea unor riscuri semnificative din perspectiva conformităţii cu prevederile GDPR.

Participanţii la sondaj sunt de părere că atacurile cibernetice reprezintă al doilea cel mai mare risc pentru afaceri după mediul macroeconomic, cu 38% răspunsuri pozitive.

Kenan Burcin Atakan, liderul FIDS România, evidenţiază faptul că ”digitalizarea pieţei, combinată cu investiţiile scăzute în securitatea informatică, pot expune companiile la pierderi semnificative rezultate din activităţi frauduloase”.

În perioada octombrie 2017 – ianuarie 2018, agenţia de cercetări globale de piaţă Ipsos MORI a desfăşurat 2.550 de interviuri în 55 de ţări, în limba statelor respective. Eşantionul a fost conceput astfel încât să acopere punctele de vedere ale executivilor responsabili cu combaterea fraudei, în mod special directori financiari, manageri de conformitate, directorii departamentelor juridice şi ai departamentelor de audit. În cadrul acestui raport, pieţele emergente au inclus: Argentina, Bulgaria, Brazilia, Chile, China, Columbia, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Hong Kong, Egipt, Estonia, Ungaria, India, Iordania, Israel, Kenya, Letonia, Lituania, Malaesia, Mexic, Nigeria, Oman, Polonia, România, Rusia, Arabia Saudită, Serbia, Singapore, Slovacia, Slovenia, Africa de Sud, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Ucraina, Ungaria.

Pieţele dezvoltate au fost considerate: Australia, Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Japonia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Noua Zeelandă, Portugalia, Spania, Suedia, Elveţia şi Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii.