În luna februarie 2015, Apple şi-a anunţat intenţia de a construi un centru de date la Athenry, în zona rurală din vestul Irlandei, pentru a profita de sursele de energie regenerabile din zonă, însă o serie de acţiuni în justiţie demarate în principal de trei fizice au întârziat timp de peste trei ani acest proiect. Centrul de date al Apple urma să se întinde pe o suprafaţă de 166.000 de metri pătraţi într-o zonă rurală, iar cele trei persoane fizice au contestat în justiţie acest proiect îngrijorate de repercusiunile asupra mediului precum şi de viabilitatea energetică a proiectului.
‘În pofida eforturilor noastre, întârzierile apărute în procesul de aprobare ne-au forţat să ne schimbăm planurile şi nu vom mai putea avansa cu acest proiect. Chiar dacă este dezamăgitor, acest eşec nu ne va modifica entuziasmul pentru viitoare proiecte în Irlanda’, a subliniat Apple, precizând că a investit peste 550 milioane de euro în Irlanda în ultimii doi ani.
Tot în 2015, Apple şi-a anunţat intenţia de a construi un alt centru de date în Danemarca. Acest centru era programat să demareze operaţiunile anul trecut, iar în luna iulie 2018 Apple a anunţat că va construi al doilea centru al său de date din Uniunea Europeană tot în Danemarca.
Irlanda depinde de companiile multinaţionale precum Apple pentru creare a 10% din locurile de muncă la nivelul întregii economii, iar investiţiile majore precum cele în centre de date sunt considerate esenţiale pentru menţinerea prezenţei companiilor multinaţionale în ţară. Guvernul de la Dublin a demarat procedurile pentru modificarea legislaţiei în domeniul abţinerii aprobărilor, în ideea de a include centrele de date pe lista infrastructurilor strategice, ceea ce le va permite să avanseze mai rapid prin procedurile de obţinere a aprobărilor necesare.