CGMB: Reabilitarea a 130 de blocuri, colaborare Primărie-CFR, delegarea patrimoniului pentru serviciile publice trecute la companiile municipale

Reabilitarea a peste 130 de blocuri din sectoarele 3, 4 şi 6

Primăria Capitalei vrea să reabiliteze peste 130 de blocuri din sectoarele 3, 4 şi 5, urmând ca acestea să fie introduse în programul local multianual de reabilitare termică. Municipalitatea invocă bugetele limitate ale primăriilor de sectoare ca motivare a propunerii de preluare a documentaţiilor tehnico-economice pentru reabilitarea blocurilor, scrie News.ro.

Astfel, de la Sectorul 3 ar urma să fie preluate documentaţiile pentru 101 blocuri (investiţie totală de 148.256.061,57 lei), alte 16 blocuri din Sectorul 4 (investiţie totală de 31.569.958,5 lei) şi 15 blocuri din Sectorul 6 (investiţie totală de 37.075.083,33 lei).

De altfel, la finalul lunii martie CGMB a aprobat în şedinţă un proiect de hotărâre care prevede desfăşurarea, la nivelul Primăriei Capitalei, a unui program de reabilitare termică, separat de cele de la sectoare.

Gabriela Firea spunea atunci că Primăria Capitalei demarează acest proiect fiindcă este nemulţumită de ritmul în care se desfăşoară programele de reabiliare la sectoare.

„Am realizat mai multe studii, m-am întâlnit cu mai mulţi cetăţeni care s-au plâns că reabilitarea termică merge foarte greu în unele sectoare. Primăria se va implica şi ea şi va suporta 80 la sută din costuri, restul fiind acoperit de asociaţiile de locatari”, a declarat primarul Capitalei Gabriela Firea la începutul şedinţei CGMB din martie.

Potrivit proiectului de hotărâre, pentru a intra în program, asociaţiile de proprietari trebuie să înregistreze la Centrul de Informare şi Documentare pentru Relaţia cu Cetăţenii acordul asociaţiei de proprietari în original.

Vor fi cuprinse în programul local multianual de reabilitare termică doar blocurile de locuinţe construite după proiecte elaborate în perioada 1950-1990 care nu au mai beneficiat de fonduri publice pentru reabilitare termică.

Prioritate au blocurile cu un consum specific mare de energie termică, se precizează în proiect.

„Abilitaxi”, transport gratuit pentru persoanele cu dizabilităţi motorii

Persoanele cu dizabilităţi motorii ar putea beneficia de transport gratuit în regim taxi în cadrul unui proiect pilot realizat de Primăria Capitalei împreună cu un ONG. Astfel, Abilitaxi va asigura transport gratuit cu patru maşini speciale celor care folosesc scaune rulante în Bucureşti, urmând ca accesul la acest serviciu să se facă prin programare prin dispecerat cu cel puţin 48 de ore înainte.

„Abilitaxi doreşte să faciliteze deplasarea persoanelor cu dizabilităţi, în condiţii speciale de siguranţă şi confort, în mijloace de transport adecvat adaptate nevoilor acestora, ajutându-i să ducă o viaţă independentă în cadrul familiei şi comunităţii respective, şi în mod indirect să se reintegreze în societate”, se arată în proiectul de hotărâre privind aprobarea acordului de asociere dintre Direcţia Generală şi Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti (DGASMB) şi Asociaţia Re-Start Cauză Bună, pentru implementarea în comun a proiectului pilot Abilitaxi.

Acesta urmăreşte transportul gratuit cu maşini speciale pentru persoanele cu dizabilităţi motorii acolo unde au nevoie să ajungă. DGASMB ar urma să pună la dispoziţie, conform contractului, o maşină, iar asociaţia alte trei maşini.

Accesul la serviciul Abilitaxi se va face prin programare telefonică la dispecerat, de luni până vineri între 9.00 şi 17.00, cu cel puţin 48 de ore înainte. Astfel, transportul se va realiza în regim taxi: şoferul şi infirmierul vor merge la locaţia beneficiarului, de unde îl vor prelua şi îl vor transporta tur şi retur.

„Proiectul va face posibilă implicarea activă a persoanelor cu dizabilităţi în societate, facilitându-le accesul şi ajutând în mod indirect la reintegrarea în societate a acestora. Pe plan local, acest serviciu de transport va facilita accesul persoanelor la activităţile zilnice şi va duce la o creştere a implicării persoanelor cu dizabilităţi în cadrul comunităţii, dar şi la o creştere a numărului de salariaţi şi întreprinzători din cadrul persoanelor cu dizabilităţi”, mai scrie în proiect.

Conform Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi, la sfârşitul anului 2017 în Bucureşti erau aproape 63.000 de persoane cu dizabiliăţi, arată iniţiatorii proiectului.

În ceea ce priveşte resursele şi cheltuielile, proiectul va implica un angajat pe partea administrativă plătit cu 3.728 de lei net pe lună, un manager de proiect – 7.922 de lei pe lună, trei infirmieri – 2.097 de lei pe lună fiecare şi trei şoferi – 3.728 de lei pe lună.

Pe lângă alte costuri cu utilităţile, chiria sediului, serviciile de întreţinere a maşinilor, evenimentul de lansare a proiectului va implica cheltuieli de aproape 14.000 de lei, iar cele de promovare – aproape 47.000 de lei. În total, valoarea proiectului se ridică la 731.275,16 lei.

Primăria Capitalei are în curs mai multe proiecte de acordare a unor ajutoare financiare, inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi. Astfel, începând de anul trecut, municipalitatea acordă un ajutor financiar în valoare de 1.000 de lei lunar pentru copiii cu handicap, cu condiţia ca cel puţin unul dintre părinţi să aibă domiciliul în Capitală, precum şi 500 de lei pe lună pentru adulţii cu handicap.

Protocol de colaborare între Primăria Capitalei şi CFR SA pentru proiecte comune

Primăria Capitalei şi Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA ar urma să semneze un protocol de colaborare pentru realizarea unor proiecte comune, inclusiv investiţii comune în unele obiective, precum şi consultări reciproce prin grupuri de lucru, potrivit unui proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei de joi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB). Propunerea municipalităţii vine după ce în spaţiul public s-a dezbătut necesitatea reabilitării urgente a Podului Constanţa, aflat într-o continuă stare de degradare. De altfel, municipalitatea a transmis o solicitare Guvernului pentru a-l trece de la Ministerul Transporturilor în subordinea sa, urmând să îşi asume investiţia în lucrările de consolidare şi reabilitare.

„Soluţiile constructive de realizare a studiilor de prefezabilitate/fezabilitate a obiectivelor de investiţii ce vor fi realizate de Compania naţională de Căi Ferate CFR SA şi Municipiul Bucureşti se vor face prin analizarea atentă a modului de deulare a proectelor şi identificarea aspectelor ce pot bloca derularea acestora cu stabilirea de măsuri comune în vederea finalizării cu succes a proiectelor. (…) Prin prezentul protocol, părţile convin să coopereze în vederea realizării obiectivelor de investiţii ce vor fi dezvoltate de către cele două instituţii, care presupun interferenţe şi/sau orice suprapunere între acestea. Scopul colaborării este de a accelera şi facilita obţinerea avizelor din partea celor două instituţii şi executarea lucrărilor de intervenţie, reparaţii şi reabilitare/modernizare”, se arată în proiectul de hotărâre privind încheierea protocolului de colaborare.

Astfel, CFR şi Primăria Capitalei se vor consulta reciproc în ceea ce priveşte stabilirea şi organizarea activităţilor comune, vor pune la dispoziţie materialele necesare şi vor finanţa în comun realizarea investiţiilor.

Propunerea realizării unui protocol de colaborare vine în urma amplei dezbateri din spaţiul public despre starea de degradare a Podului Constanţa.

CFR a publicat săptămâna trecută expertiza la Podul Constanţa realizată în luna februarie, iar din aceasta reiese că podul are nevoie urgentă de reparaţii.

”Pentru realizarea unei stări tehnice bune a pasajului, care să asigure desfăşurarea traficului rutier şi feroviar în condiţii depline de siguranţă şi confort pe întreaga durată rămasă de exploatare normala, apreciată la minimum 35 de ani, până la următoarea reparaţie capitală, se recomandă execuţia unor lucrări de reparaţii şi consolidare, în regim de urgenţă, în special la nivelul elevaţiei pilei şi a grinzilor marginale din suprastructura podului”, se arată în expertiză.

Cele mai grave probleme au fost constatate la nivelul stâlpilor de susţinere şi la grinzi. Pasajul a fost construit în anul 1938, fiind efectuate numai reparaţii sumare în anul 1970, potrivit expertizei.

Totodată, pasajul nu prezintă un gabarit de circulaţie pe verticală de 5,50 m, necesară pentru asigurarea circulaţiei tramvaielor pe străzi de categoria I, după cum prevăd normele de proiectare a podurilor.

”Pasajul în forma actuală asigură următoarele înălţimi de gabarit măsurate la şina liniei de tramvai de 4,50 m la sensul spre Bucureştii Noi, respectiv de 4,53 m la sensul spre Centru. La nivelul rigolelor de colectare a apelor, pasajul asigura înălţimi de gabarit de 4,67 m spre Bucureştii Noi, respectiv de 4,70 m spre Centru”, se arată în expertiză.

Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat în şedinţa extraordinară de la începutul lunii un proiect de hotărâre care prevede trimiterea unei solicitări către Guvern pentru transmiterea Podului Constanţa din subordinea CFR în administrarea municipalităţii, pentru a-l reabilita. Viceprimarul Aurelian Bădulescu a susţinut că municipalitatea doreşte să reabilitize podul, în condiţiile în care CFR „nu înţelege să îşi ducă la bun sfârşit obligaţiile”.

„În această situaţie avem lucrări pe care trebuie să le ducem la bun sfârşit. Pe ambele capete trebuie făcute lucrări de consolidare. Nu putem aloca bani din bugetul nostru atâta timp cât podul nu se află în administrarea noastră. Prin această luare în administrare vom reuşi să rezolvăm această problemă. Elementul central este siguranţa cetăţeanului. Dacă ceilalţi nu înţeleg că trebuie să îşi ducă la bun sfârşit obligaţiile, noi nu putem sta pasivi”, a spus Bădulescu.

Consilierul primarului Capitalei Speranţa Cliseru a spus, la rândul său, în şedinţa CGMB, că reprezentanţii Primăriei Capitalei au avut discuţii cu cei de la CFR, care s-au declarat de acord pentru transferul Podului Constanţa în administrarea municipalităţii.

„Noi am avut discuţii cu conducerea CFR-ului. Dânşii au făcut o expertiză tehnică de unde a rezultat necesitatea reparaţiilor, dar nu şi iminenţa prăbuşirii. Ştiţi că a fost o dezbatere mare pe acest subiect. Am considerat că ar fi util să treacă la noi. (…) Problematica podului ne-a dus la această iniţiativă, pentru că oricum vom interveni pe el în timpul lucrări. Putem intervi în regim de urgenţă, e mai uşor şi mai rapid să punem în siguranţă podul. Am discutat cu dumnealor, dânşii sunt de acord să-l predea, luni vor avea şedinţă şi acolo vor vota. Am discutat cu CFR şi pe alte obiective şi vom face un protocol de colaborare ca să lucrăm împreună”, a declarat Speranţa Cliseru.

De altfel, consilierul general PNL Ciprian Ciucu a scris pe pagina sa de Facebook că pentru reconstruirea podului există deja un proiect aprobat de CGMB în 2008, avizat de Ministerul Transporturilor, însă este vina Gabrielei Firea şi a fostului primar Sorin Oprescu pentru că proiectul nu a fost inclus pe lista de investiţii. Consilierul general mai spune că primarul Capitalei trebuie să îşi asume reabilitarea Podului Constanţa, fiind de părere că CFR nu face faţă situaţiei.

„Clarificări privind (cum s-a ajuns) în situaţia în care Podul Constanţa e gata să cadă pe noi: pentru reconstruirea Podului Constanţa există proiect aprobat de CGMB încă din 2008, cu toate avizele necesare şi cu indicatorii tehnico-economici gata. Poiectul a fost realizat de SC Metroul SA, a fost negociat şi avizat de Ministerul Transporturilor, CFR, Metrorex şi Primăria Capitalei. A fost inclus în programul de investiţii al Primăriei şi a fost prevăzută o deschidere iniţială de finanţare de 100 mii lei în bugetul din 2009. De atunci proiectul „stă” la coadă, pentru a se începe procedurile de iniţiere a licitatiei pentru atribuirea contractului”, scrie Ciprian Ciucu pe pagina sa de Facebook.

El a precizat că în 2007, CFR a expertizat podul, descoperindu-se, astfel, că nu a mai beneficiat de reparaţii capitale din 1967.

USR Sector 1 a publicat mai multe imagini cu stâlpii de susţinere ai Podului Constanţa, aflat pe Calea Griviţei din Capitală, care au fost acoperiţi cu ipsos, acuzând CFR, instituţia care ar trebui să se ocupe de reabilitarea podului, că „a mascat problemele structurale cu ipsos” şi „a spoit problemele grave” doar în urma presiunii publice. USR solicită publicarea expertizei tehnice realizată de Ministerul Transporturilor în luna februarie.

Compania care administrează reţeaua naţională de căi ferate, CFR SA, a anunţat săptămâna trecută că va desfăşura în luna mai 2018 lucrări de intervenţie în zona Podului Constanţa, din Bucureşti, în baza avizului emis de Primăria Municipiului Bucureşti, la solicitarea Regionalei CF Bucureşti. Situaţia podului, aflat pe Calea Griviţei, a fost amplu dezbătută în ultimele zile, după publicarea unor poze care arată un nivel avansat de degradare al acestuia.

”Lucrările de intervenţie se vor executa în zona Podului Constanţa, administrată de CFR, la km 4+327, în anumite intervale orare doar în cursul nopţii, când traficul este mai scăzut, astfel încât impactul acestor lucrări asupra celor care tranzitează zona să fie cât mai mic. Pentru menţinerea condiţiilor optime şi de siguranţă rutieră, traficul în zona Podului Constanţa, în perioada intervenţiei, va fi dirijat şi semnalizat temporar cu ajutorul indicatoarelor rutiere”, se arată în comunicat.

Totodată, în paralel cu desfăşurarea lucrărilor de intervenţie, Regionala CF Bucureşti continuă parcurgerea etapelor premergătoare implementării programului de reparaţii la Podul Constanţa, pentru zona administrată de CFR SA, potrivit companiei.

Până în prezent au fost elaborate expertiza tehnică şi DALI (documentaţie tehnico-economică similară studiului de fezabilitate), documentaţii tehnice obligatorii în vederea demarării procedurilor de lansare a licitaţiei pentru elaborarea proiectului tehnic şi execuţia lucrărilor de reparaţii, potrivit CFR SA.

”Valoarea estimativă a lucrărilor de reparaţii, conform devizului general emis, este de 5,13 milioane lei, licitaţia urmând a fi lansată în semestrul II al acestui an”, se arată în comunicat.

Podul Constanţa, aflat în strare avansată de degradare, este în administrarea CFR, în timp ce şoseaua de sub pod este în administrarea Primăriei Capitalei. Reprezentanţii municipalităţii spuneau săptămâna trecută că nu pot face nimic pentru repararea podului, pentru că nu este în administrarea lor, însă au prevăzut în bugetul pe anul 2018 bani pentru lucrări de reabilitare a şoselei şi a caii de rulare a tramvaielor de pe Calea Griviţei.

„(…) Singura instituţie abilitată de lege să execute lucrări de consolidare/reabilitare la acest obiectiv (Podul Constanţa, n.r.) este Compania Naţională de Cai Ferate CFR SA. Precizăm că singurul aviz solicitat în ultimii ani pentru Podul Constanţa a fost cel din 13 iulie 2017, când, la solicitarea Companiei Naţionale de Cai Ferate CFR SA, Primăria Municipiului Bucureşti a emis un aviz de intervenţie necesar executării unor „lucrări de îndepărtare a unor fragmente de beton care prin desprinderea lor pun în pericol participanţii la traficul rutier în zona Pod Constanţa (intersecţia Calea Griviţei cu sos. Chitilei – Bd Bucureştii Noi), lucrări ce urmau a fi executate de Compania Naţională de Cai Ferate CFR SA Bucureşti, sucursala regională Bucureşti – secţia L3 Bucureşti”, spune PMB.

Intersecţie din Sectorul 3 al Capitalei, denumită Piaţa Leul Ierusalimului

O intersecţie din Sectorul 3 al Capitalei ar putea fi numită Piaţa Leul Ierusalimului, iar acolo va fi amplasat şi monumentul unui leu primit ca donaţie din Ierusalim.

Potrivit proiectului de hotărâre, denumirea de Piaţa Leul Ierusalimului va fi atribuită zonei din intersecţia străzii Clucerul Udricani cu strada Olteni din Sectorul 3 al Capitalei, acolo unde va fi amplasat şi leu primit drept donaţie de către municipalitate de la Fundaţia Ronald S. Lauder România.

Propunerea a fost făcută de preşedintele acestei fundaţii.

Filologul Eugen Simion, cetăţean de onoare al Capitalei

Filologul, eseistul şi istoricul literar Eugen Simion, care împlineşte anul acesta 85 de ani, ar putea fi numit cetăţean de onoare al Capitalei, pentru „contribuţia la promovarea consecventă a creaţiilor fundamentale ale literaturii române”.

„Se conferă titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Bucureşti filologului Eugen Simion pentru contribuţia domniei sale la promovarea consecventă a creaţiilor fundamentale ale literaturii române”, este primul articol din proiectul iniţiat de primarul Capitalei, Gabriela Firea.

Eugen Simion este critic, istoric literar, editor, eseist, profesor universitar şi membru titular al Academiei Române. El s-a născut în Prahova, în 1933 şi a fost coleg de liceu cu poetul Nichita Stănescu. A urmat cursurile Facultăţii dde Litere a Universităţii din Bucureşti, iar printre profesorii săi s-au numărat George Călinescu, Tudor Vianu şi Alexandru Rosetti.

Eugen Simion a fost redactor al „Gazetei literare”, lector universitar la Catedra de Istoria literaturii române, profesor universitar la Litere, iar din 2006 este director general al Institutului de Istorie şi Teorie Literară G. Călinescu.

A publicat numeroase materiale în revistele Tribuna, Gazeta literară, Contemporanul şi Viaţa românească, a lucrat la România literară, iar din 1991 a lucrat la Literatorul. Din 1996 a devenit membru al Academiei Române, iar în 1998 a fost ales preşedinte al Academiei.

„Numele lui Eugen Simion reprezintă una dintre constantele valorice ale literaturii române postbelice cu profilul unei conştiinţe echilibrate şi de neocolit în orice valorizare a literaturii române, iar acordarea acestei dinstincţii din partea Capitalei în onoarea personalităţii lui Eugen Simion la împlinirea vârstei de 85 de ani este necesară şi pe deplin justifică”, se mai arată în proiectul de hotărâre.

Delegarea patrimoniului pentru serviciile publice preluate companiile municipale

Consilierii generali vor supune din nou votului proiectele de hotărâre privind transmiterea către companiile municipale Parking Bucureşti SA, Străzi, Poduri şi Pasaje Bucureşti SA şi Managementul Traficului SA a patrimoniului pentru serviciile publice pe care le vor prelua aceste companii, care au fost respinse în şedinţa din luna aprilie. Pe lângă acestea, pe ordinea de zi a şedinţei de joi se regăsesc şi proiectele de hotărâre privind delegarea patrimoniului pentru serviciile publice la companiile Întreţinerea arborilor şi spaţiului verde Bucureşti SA, Parcuri şi Grădini Bucureşti SA, Agrement SA, Cimitire Bucureşti SA şi Compania Municipală Imobiliară Bucureşti SA.

Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a respins în şedinţa din 19 aprilie proiectele de hotărâre privind transmiterea către companiile municipale Parking Bucureşti SA, Străzi, Poduri şi Pasaje Bucureşti SA şi Managementul Traficului SA a patrimoniului pentru serviciile publice pe care le vor prelua aceste companii. PNL şi USR au votat „împotrivă” şi era necesar un vot de două treimi pentru aprobarea proiectelor. Primarul Capitalei Gabriela Firea a scos din proiectele de hotărâre, la şedinţa din martie, toate anexele cu patrimoniul (terenuri, clădiri etc.) care ar fi trebuit să intre în administrarea companiilor, după ce PNL şi USR au anunţat că votează „împotrivă”, în condiţiile în care era necesar votul de două treimi.

Proiectele de hotărâre respinse presupuneau aprobarea listei bunurilor şi tarifelor serviciului de construire, modernizare, reparare şi întreţinere a arterelor de circulaţie, a podurilor şi a pasajelor, ale serviciului de administrare a parcărilor şi, respectiv, a serviciului privind traficul şi circulaţia rutieră.

Primarul Capitalei Gabriela Firea i-a avertizat pe consilierii generali PNL, la începutul şedinţei de Consiliu General, că îl va da în judecată pe liderul PNL Bucureşti, Cristian Buşoi, „cel care blochează proiectele benefice bucureştenilor”, dacă nu votează proiectele de hotărâre referitoare la delegarea serviciilor publice către companiile municipale, câteva dintre ele fiind pe ordinea de zi a şedinţei de joi.

„Declar că nu voi mai răspunde atacurilor, criticilor nejustificate şi cuvintelor ofensatoare, îmi concentrez activitatea pentru Bucureşti. Azi, cu juriştii, am redactat cererea de chemare în judecată a domnului Cristian Buşoi, cel care blochează proiectele benefice. Dacă azi nu se votează proiectele, mâine depun cererea de chemare în judecată”, a declarat Gabriela Firea la începutul şedinţei CGMB.

Firea a făcut apel la instituţiile judiciare să facă verificări la companiile municipale, pentru a-i convinge pe oameni că holdingul municipal funcţionează

Consilierii generali au aprobat în şedinţa din 28 martie o serie de proiecte de hotărâre referitoare la aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2018 ale companiilor municipale, precum şi referitoare la delegarea unor servicii publice către acestea. Astfel, serviciile de administrare a parcajelor publice, cimitire şi crematorii, spaţii verzi, lacuri, ştranduri, afişaj stradal, locuinţe şi spaţii comerciale, optimizarea circulaţiei, modernizarea şi întreţinere drumuri au fost delegate către nouă din companiile municipale.

Primarul Capitalei Gabriela Firea a scos din proiectele de hotărâre toate anexele cu patrimoniul (terenuri, clădiri etc.) care ar fi trebuit să intre în administrarea companiilor, după ce PNL şi USR au anunţat că votează împotrivă, în condiţiile în care era necesar votul de două treimi. Fără patrimoniu, proiectele de hotărâre pot trece cu majoritatea simplă, deţinută de PSD-ALDE.