Proiect-pilot în România: şcoli şi grădiniţe eficiente energetic cu bani europeni prin programul ELENA

Anul 2018 inaugurează în România o alternativă la clasica metodă de atragere a fondurilor europene. Noua schemă de finanţare introduce profesionalizarea accesului la bugetul european, vine la pachet cu o debirocratizare substanţială şi poartă un nume pe care îl veţi ţine minte: ELENA (European Local ENergy Assistance). Spre exemplu, Primăria Sectorului 6, cu consultanţă financiară de la TUD Group, a accesat Grantul nerambursabil ELENA, în vederea implementării unui proiect pentru şcoli şi grădiniţe eficiente energetic. Denumit District 6 Energy Efficiency for Public Buildings (Eficienţă Energetică pentru Clădirile Publice din Sectorul 6), acesta prevede un program de investiţii totale estimate la 36,4 milioane de euro (TVA inclus). Contractul de asistenţă tehnică a fost încheiat între beneficiar şi BEI la 16 februarie 2018 şi are o valabilitate de trei ani, au precizat surse apropiate de proiect, în exclusivitate pentru ECONOMICA.NET.

Asistăm la o premieră cu atât mai importantă cu cât ELENA are potenţialul de a schimba modul în care instituţiile publice s-au obişnuit să atragă fonduri. Programul sus-menţionat este gestionat de Banca Europeană de Investiţii şi finanţat de Horizon 2020 (programul Comisiei Europene de finanţare a cercetării şi inovării), fiind conceput pentru a facilita demararea investiţiilor în domeniul eficienţei energetice, al energiilor din surse regenerabile şi al transportului urban durabil, adresându-se proiectelor de investiţii în valoare de minimum 30 de milioane de euro.

Şcoli şi grădiniţe eficiente energetic: cronologie şi aşteptări

Cererea de finanţare a fost întocmită cu ajutorul consultanţilor de la TUD, compania oferind şi suport tehnic în evaluarea necesarului de asistenţă ce se va solicita pe parcursul derulării/implementării programului ELENA, respectiv identificarea activităţilor eligibile spre a fi finanţate prin acest program, pregătirea documentaţiei de pre-aplicare pentru programul ELENA, dar şi a cererii preliminare, pregătirea documentaţiei finale, completarea şi transmiterea catre BEI a cererii de finanţare, precum și redactarea răspunsurilor la solicitările de clarificare atât tehnice cât şi financiare, pe întreg parcursul procesului, până la semnarea contractului de finanţare.

Astfel, proiectul-pilot a fost împărţit în două componente principale: a) componenta de reabilitare complexă energetică a unui număr de 11 clădiri publice existente (şcoli şi grădiniţe) administrate de Primarie şi b) componenta de tip clădiri noi NZEB (nearly zero energy building), privind construcţia în curţile clădirilor existente a opt noi edificii publice destinate grădiniţelor şi programelor after-school, cu un consum de energie aproape egal cu zero.

Alinierea la normele europene: directivele UE devin necesitate publică

Anul 2020 va introduce noi prevederi în ceea ce priveşte normele de construcţie în România. Schimbarea are loc în contextul modificării, la începutul anului 2016, a Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a imobilelor, act normativ menit să armonizeze legislația națională cu directivele europene din acest domeniu. În acest context, după implementarea proiectului sunt aşteptate rezultate reale care conduc la atingerea eficienţei energetice estimate, anume: generare anuală de energie din surse regenerabile de aproximativ 218 MWh (electrică), respectiv 476 MWh (termică); un consum energetic total, redus cu aproximativ 5.3 GWh; reduceri anuale ale emisiilor de dioxid de carbon de 1.370 t.

Cooperarea dintre TUD si Sectorul 6 al Municipiului Bucureşti face ca demersul de accesare a grantului nerambursabil sub facilitatea ELENA sa fie primul de acest gen din Romania. Aici există puţine clădiri de tip NZEB, construite anterior emiterii reglementărilor naţionale privind aceste norme. Majoritatea sunt clădiri rezidenţiale cu un consum energetic mic sau clădiri construite conform standardului Passive House. Sunt unele proiecte-pilot de cercetare ce pot avea legatură cu reglementările naţionale NZEB şi pot fi utilizate cu titlul de exemplu, dar nu există astfel de construcţii acreditate în România (mai ales imobile ale statului), întrucât reglementarile tehnice naţionale privind NZEB nu sunt definitivate. Asistenţa acordată în cadrul programului ELENA va contribui substanţial la stabilirea cadrului tehnic şi financiar pentru proiectul planificat, ceea ce va asigura dezvoltarea primelor clădiri publice de tip NZEB, instituind un punct de plecare ca referinţă.

Expertiză și know-how facilitate de UE

Experţii TUD Group sunt de părere că facilitatea ELENA prezintă un real potenţial de replicare în rândul altor municipii din Romania. Autorităţile publice locale ar trebui să încerce să acceseze această facilitate, în contextul în care deblocarea fondurilor necesare pentru realizarea de noi proiecte se poate dovedi dificilă. Spre deosebire de formele tradiţionale de sprijin financiar, programele de asistenţă pentru dezvoltarea proiectelor nu livrează în mod obişnuit beneficiarilor fonduri pentru investiţii. Ele oferă subvenţii pentru un set de costuri eligibile specifice, în vederea dezvoltării şi gestionării proiectelor. Acestea pot include crearea de posturi de manager de proiect, angajarea experţilor tehnici, financiari şi juridici, studii de fezabilitate şi studii de piaţă, structurarea programelor, audituri energetice, pregătirea procedurilor de licitaţie, mai pe scurt tot ce este necesar a trece de la valoarea totala de investitie din devizul general la C+M. Programele de dezvoltare ale proiectelor au rolul de a facilita startul unui plan de investiţii complet, prin reducerea costurilor în fazele pregătitoare ale acestuia.

Informaţiile furnizate pe site-ul EUR-Lex confirmă faptul că există o întreagă suită de avantaje ale acestui program. Facilitatea ELENA se adresează beneficiarilor din sectoarele public şi privat pentru dezvoltarea, structurarea și lansarea investițiilor în eficiență energetică și energie regenerabilă, acoperind până la 90% din cheltuielile ocazionate de asistenţa tehnică de specialitate. De asemenea, aceasta anulează o serie de disfuncţionalităţi ale pieţei, de la piedicile tehnice și financiare, până la lacunele din domeniul informației și al comportamentului. Printre altele, instrumentul de suport tehnic ELENA ar putea rezolva problema deficitului de informație și încredere privind economiile de energie şi monitorizarea acestora, sporind totodată nivelul de conştientizare a nevoii de utilizare raţională a energiei. 

„Întrucât demersurile pentru accesarea finanţării (respectiv etapa de pre-accesare, etapa de întocmire a cererii de finanţare şi semnarea Declaraţiei de către aplicant, etapa de clarificari) nu implică o birocratizare excesivă în comparaţie cu alte mijloace de accesare a fondurilor europene nerambursabile, ELENA reprezintă cu siguranţă o soluţie viabilă şi un suport financiar important pentru demararea proiectelor de investiţii majore. Debirocratizarea se va traduce în mai mult timp pentru punerea în practică a facilităţilor de care au nevoie cetăţenii români, cu importante beneficii pe termen lung”, susţin specialiştii TUD.