Afacerişti turci: peste 10 firme din Turcia vor să investească în parteneriate public-private în România

„Infrastructura va arde, nu foarte departe, în doi – trei ani. Dacă nu investim în infrastructura de transport, vom avea pierderi mari”, avertizează preşedintele TIAD, care se află de 17 ani în România.

Acesta arată că pe lângă lipsa unei reţele dezvoltate de autostrăzi, România are probleme şi cu infrastructura feroviară. „Ştiţi cu ce viteză merg trenurile din Constanţa până la Arad? 26 km pe oră în medie. Avem firme de logistică care aduc marfă până în Arad pe şină şi în Arad o pun pe camion şi o aduc la Constanţa pe camion. Dacă era pe şină mai rapid, era bine”, explică Guven Gungor.

Din cauza acestor probleme cu infrastructura de transport, şeful TIAD insistă în dezvoltarea de proiecte de tip PPP. „Dacă începem de azi, în doi ani vom avea cel putin 10 proiecte pregătite”, estimează reprezentantul afaceriştilor turci.

Ce firme din Turcia vor să investească în România

Pe lângă compania Alsim Alarko, care a câştigat contractele pentru loturile 1 şi 2 din secţiunea de Sud a Autostrăzii de Centură Bucureşti, şi alte firme din Turcia şi-au arătat interesul pentru PPP în România, potrivit TIAD.

„Am venit cu peste 10 firme din Turcia. Fiecare are deja în portofoliu proiecte de câte două – trei miliarde de dolari în derulare sau terminate în Turcia. Nu doar în infrastructură, şi în sănătate şi servicii publice”, menţionează Guven Gungor.

El nu a dat numele firmelor respective, însă a precizat că acestea au construit prin PPP al treilea aeroport din Istanbul de 23 de miliarde de dolari, al treilea pod peste Bosfor, de trei miliarde de dolari, autostrada spre Izmir, de peste şapte miliarde de dolari, precum şi spitale.

„Firmele care vin aici sunt foarte mari şi sunt sigur că dacă nu vor fi blocate vor duce la capăt foarte uşor proeictele respective”, subliniază şeful TIAD.

Licitaţia pentru construcţia celui de-al treilea aeroport din Istanbul a fost câştigată în 2013 de către un consorţiu de cinci companii turceşti (Cengiz, Kolin, Limak, Mapa şi Kalyon), cu o ofertă de 22,1 miliarde de euro. Prima fază a noului aeroport ar putea fi finalizată în octombrie, acesta urmând să fie operat de consorţiul câştigător 25 de ani. 

Constructia celui de-al treilea pod peste Bosfor a început în mai 2013, la un an după ce consorţiul turco-italian Ictas-Astaldi a câştigat licitaţia. Acesta a fost inaugurat în august 2016, consorţiul operând podul pentru 10 ani. Taxa de trecere este de trei euro pentru vehiculele care circulă dinspre continentul european spre partea asiatică, în timp ce pe sensul invers nu se percepe taxă.

Italienii de la Astaldi au mai câştigat în asociere cu firme turceşti şi construcţia prin concesiune a autostrăzii Cebze – Izmir. 

„Ştiţi care e culmea la PPP? Firma care câştigă are tot interesul să termine dacă se poate ieri, pentru că începe să încaseze”, explică şeful TIAD.

În opinia acestuia, proiectele de infrastructură rutieră din România care s-ar preta la PPP sunt autostrăzile Comarnic – Braşov, Piteşti – Sibiu şi Craiova – Piteşti.

„Aşteptam noua lege, prin care statul are posibiltiatea să dea şi garanţie. Nimeni nu aduce din buzunar 1,5 miliarde de euro şi face Comarnic – Braşov. Fiecare ia contractul şi merge la instituţiile financiare: eu am proiectul acesta care costa atât şi eu am nevoie de 80% din sumă, 20% pun eu, iar income -ul începe peste doi ani. Trec 10.000 de maşini, 2 euro taxa, 20.000 euro încasare. Iar dacă nu trec 10.000 de maşini, eu am garanţie de la stat că până în 10.000 mă plăteşte statul”, explică Guven Gungor mecanismul prin care ar funcţiona un PPP.

Iar în cazul ipotetic în care traficul ar fi mai mare 10.000 de maşini, atunci ar avea şi statul de câştigat. „Garantează că aici trec 10.000 de maşini pe zi şi cu taxa de 2-3 euro pe maşină scoatem banii în 10 – 15 ani şi firma care investeşte bani mai administrează încă 10 ani să faca profit şi după 20 -25 de ani, autostrada e a statului”, continua şeful TIAD.

Potrivit lui, în cadrul unui PPP statul este mediator, garant. „Fără garanţie de stat nu intră nicio firmă în PPP, nici firme turceşti, nici altele. Nu se poate, sunt cifre mari. Statul trebuie să garanteze făcând temele înainte, sa stabilească dacă proeictul este necesar şi fezabil”, mai spune şeful TIAD.

În final, el spune că ar trebui schimbată percepţia negativă a populaţiei privind oamenii de afaceri, întrucât aceştia încearcă să contribuie la dezvoltarea ţării prin muncă şi eforturi cinstite, care implică mult stres şi riscuri din partea lor. „Toată lumea încearcă să facă bani. Nimeni nu este moaşă comunală să alerge din proiect în proiect”, conchide Guven Gungor.

Guvernul a adoptat luna trecută o Ordonanţa de Urgenţă privind PPP precum şi primul pachet de investiţii strategice, care vor fi realizate prin parteneriat public-privat. Acesta include autostrada Ploieşti – Comarnic – Braşov, autostrada Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni, autostrada Bucureşti – Craiova – Lugoj, de la Craiova şi ramificaţie spre Calafat, oraşul medical – universitar complex ‘Carol Davila’, care se va construi în zona de nord a Capitalei, lângă Aeroportul ‘Henri Coandă’.