Legea care transpune directiva MiFID II, pentru bănci, asigurări şi pieţe de capital, publicată în Monitorul Oficial

Legea are ca obiective principale îmbunătăţirea protecţiei investitorilor, sporirea transparenţei pieţei prin extinderea cerinţelor pre şi post tranzacţionare, promovarea competiţiei în tranzacţionare şi în compensare.

‘Unul dintre obiectivele fundamentale ale ASF vizează protecţia consumatorilor/investitorilor, iar noile prevederi legislative oferă o perspectivă nouă în acest sens, benefică celor care investesc pe piaţa de capital’, a declarat preşedintele ASF, Leonardo Badea.

Legea introduce elemente de noutate precum o nouă structură de tranzacţionare – OTF, noi concepte – tranzacţionare algoritmică, tranzacţionare algoritmică de mare frecvenţă. Lista de instrumente financiare se extinde cu o nouă categorie – certificatele de emisie de gaze cu efect de seră şi derivatele pe acestea.

‘Din punct de vedere al impactului noilor prevederi, acesta va fi unul semnificativ asupra pieţei de capital, prin schimbarea arhitecturii pieţei şi a modului de desfăşurare a tranzacţiilor. Actul normativ întregeşte cadrul legislativ, conturat în ultimii cinci ani, ce guvernează sectorul instrumentelor şi investiţiilor financiare’, a precizat vicepreşedintele ASF, Mircea Ursache.

Totodată, vor fi instituite noi entităţi, ca urmare a extinderii obligaţiilor de raportare a tranzacţiilor: mecanismul de publicare aprobat (APA), furnizorul de sisteme centralizate de raportare (CTP), mecanismul de raportare aprobat (ARM). De asemenea, pentru pieţele de instrumente financiare derivate pe mărfuri sunt introduse prevederi referitoare la raportarea poziţiilor, la reducerea riscului sistemic şi a activităţii speculative, prin limitarea cantitativă a poziţiilor deţinute.

Legea nr. 126/2018 privind pieţele de instrumente financiare, care asigură transpunerea prevederilor Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 privind pieţele instrumentelor financiare şi de modificare a Directivei 2002/92/CE şi a Directivei 2011/61/UE (MiFID II), urmează să intre în vigoare la 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

La finele lunii ianuarie 2018, Comisia Europeană a solicitat ca România şi alte zece state membre (Bulgaria, Croaţia, Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Slovenia, Spania şi Suedia) să pună integral în aplicare în cadrele lor naţionale Directiva revizuită privind pieţele instrumentelor financiare (Directiva 2014/65/UE, MiFID II), conform unui comunicat de la acea dată al Executivului comunitar.

Directiva 2014/65/UE, MiFID II, împreună cu un regulament [Regulamentul (UE) nr. 600/2014, MiFIR], a fost adoptată în urma crizei financiare cu scopul de a contribui la realizarea unor pieţe financiare mai transparente, mai competitive şi mai integrate în UE, pentru a asigura existenţa unui volum mai mic de tranzacţii în afara pieţelor reglementate şi o mai mare protecţie a investitorilor şi a consumatorilor şi, în cele din urmă, pentru a spori stabilitatea financiară.

Directiva MiFID II a înlocuit din 3 ianuarie 2018, directiva privind pieţele instrumentelor financiare existente, care a fost în vigoare din noiembrie 2007.

Noua directivă transformă în mod profund regulile care guvernează operaţiunile cu diferite tipuri de instrumente financiare în Europa, având drept obiectiv îmbunătăţirea transparenţei şi reducerea costurilor pentru investitori. Băncile vor trebui să transmită mai multe informaţii autorităţilor de supraveghere şi să pună la punct sisteme de tarifare mai clare pentru diferitele lor produse.

Tranzacţiile cu acţiuni, obligaţiuni, produse derivate şi alte active trebuie toate declarate către furnizorul de servicii de raportare de date, ceea ce va oferi reglementatorilor datele necesare pentru a supraveghea şi identifica formarea bulelor speculative, în ideea de a evita repetarea unei crize similare cu cea din 2007 – 2009.

Odată cu intrarea în vigoare a Directivei MiFID II, gestionarii de fonduri şi alţi actori de pe piaţă vor trebui să raporteze până la 65 de biţi de date în primele 15 minute care urmează unei tranzacţii, în caz contrar riscând să fie amendaţi.