El arată în cererea de reexaminare transmisă preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, că această lege vizează intervenţii legislative de substanţă asupra unuia dintre cele mai importante acte normative ce reglementează activitatea autorităţii judecătoreşti.
Şeful statului precizează că CCR a constatat neconstituţionalitatea unui număr de 12 puncte din legea de modificare a Legii nr. 303/2004 şi a unui număr important de dispoziţii şi sintagme aflate în strânsă legătură cu acestea.
‘Cu toate acestea, o serie de dispoziţii din legea transmisă la promulgare ridică în continuare probleme, unele dintre modificări fiind, prin ele însele, neclare şi contradictorii, aspect cu consecinţe grave asupra exigenţelor calităţii legii, impuse de Legea fundamentală, de natură să genereze un puternic impact negativ asupra bunei funcţionări a sistemului judiciar. De asemenea, prin conţinutul lor normativ, unele dintre reglementări sunt lipsite de coerenţă şi previzibilitate întrucât nu sunt corelate nici cu alte dispoziţii ale legilor ce compun ‘pachetul legislativ’ în materie de reformă în justiţie (Legea de modificare şi completare a Legii nr. 304/2004, respectiv Legea de modificare şi completare a Legii nr. 317/2004), putând afecta exigenţele constituţionale în materie de independenţă şi bună funcţionare a sistemului judiciar’, menţionează Iohannis în cererea de reexaminare.
În acest context, el subliniază că, deşi a atribuit valoare de principiu unor prevederi legale, legiuitorul operează ulterior modificări de substanţă cu privire la statutul judecătorilor şi procurorilor, care însă contravin principiului statuat prin acelaşi act normativ. Şeful statului spune că legea consacră o normă căreia i-a fost atribuită de către Curtea Constituţională valoare de principiu în toată reglementarea sistemului judiciar, respectiv separarea carierei judecătorilor de aceea a procurorilor, pentru ca, prin modificările legislative realizate cu privire la statutul judecătorilor şi procurorilor, în cuprinsul legii, acest principiu să fie ignorat şi chiar încălcat.
Preşedintele Iohannis consideră că prin modificările adoptate în privinţa criteriilor de promovare a examenului de capacitate ori de promovare la instanţele superioare şi îndeosebi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se relativizează standardele profesionale, se introduc criterii subiective exclusive ori determinante în evaluarea magistraţilor, cu efect asupra calităţii actului de justiţie la cel mai înalt nivel, în condiţiile în care gradul de exigenţa profesională trebuie să fie direct proporţional cu ierarhia instanţelor de judecată în sistemul judiciar român.
În acelaşi timp, şeful statului apreciază că, în lipsa unor dispoziţii tranzitorii care să permită etapizarea aplicării noii concepţii a legiuitorului privind accederea în profesie şi, respectiv, încetarea activităţii de magistrat, aplicarea imediată a dispoziţiilor din cuprinsul Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor riscă să pună în pericol chiar stabilitatea şi buna funcţionare a sistemului judiciar, reprezentând un pericol real pentru bunul mers al justiţiei din România, prin posibila blocare a activităţii instanţelor şi parchetelor.
‘Având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor’, afirmă preşedintele Iohannis.