Singurul judeţ din România în care numărul contractelor de muncă a scăzut anul trecut este Teleorman

Singurul judeţ din ţara noastră în care numărul contractelor de muncă a scăzut în anul 2017 faţă de valoarea anului 2016 este Teleorman, potrivit studiului privind piaţa muncii, realizat de Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM), cu datele Inspecţiei Muncii. 
Numărul contractelor individuale de muncă din Teleorman a scăzut însă nesemnificativ, cu 0,6% faţă de nivelul din 2016, potrivit studiului citat.

În contrast, cele mai mari creşteri ale numărului de contracte de muncă în anul 2017 se înregistrează în județele Argeș și Dolj, pe fondul dezvoltării industriei fabricării de autovehicule. În Dolj, numărul contractelor individuale de muncă (CIM) a urcat cu peste 11.500 în anul 2017 faţă de nivelul din 2016, adică o creştere cu 9%. Numărul contractelor de muncă din Argeş a urcat cu peste 13.200 în anul 2017 faţă de anul 2016 (ceea ce înseamnă o creştere cu 8%), arată studiul citat.

Piaţa muncii din Teleorman înregistrează o serie de recorduri negative în anul 2017, potrivit studiului PIAROM. Economica.net vă prezintă câteva dintre ele.

Pe ultimul loc în ţară în privinţa numărului de contracte de muncă raportat la numărul de şomeri din judeţ.

Fiecărui şomer din judeţul Teleorman i-au revenit în 2017 mai puţin de trei contracte individuale de muncă. Este urmat la mică distanţă de Mehedinți cu 3,12 CIM/șomer şi de Vaslui cu 3,31 CIM/șomer.

În contrast, județul Ilfov se află pe primul loc prin prisma indicatorului, în sensul că pentru fiecare șomer înregistrat în Ilfov există 110,8 contracte de muncă.

De ce contează

Raportul dintre numărul de CIM și numărul de șomeri înregistrați reflectă în ce măsură un șomer este susținut de un număr suficient de contracte de muncă pentru a asigura echilibrul sistemului de contribuții sociale, explică autorii studiului.

Pe ultimul loc în ţară în privinţa raportului dintre numărul de contracte de muncă și populația activă.

Teleorman a avut în 2017 cea mai mică pondere a numărului de contracte individuale de muncă (CIM) raportat la populația activă din judeţ, aproape 28%. Teleorman este urmat îndeaproape la acest capitol de Mehedinți (aproape 30%) şi Vaslui (circa 35%).

În contrast, municipiul București se află pe primul loc prisma acestui indicator. Numărul de CIM cu normă întreagă înregistrate la nivelul municipiului București este chiar mai mare decât populația activă (102,98%). Această situație se explică prin ponderea relativ ridicată a salariaților încadrați la puncte de lucru înregistrate în municipiul București, însă care au domiciliul în județele învecinate; o situație similară este înregistrată în județul Ilfov (95,87%).

Teleorman înregistrează a treia cea mai mare pondere a numărului de lucrători în domeniul serviciilor din numărul total al angajaţilor din judeţ, peste 21%.

„Existența unor județe în care ponderea lucrătorilor în domeniul serviciilor depășește cu mult media națională, cum ar fi Vaslui, Bacău sau Teleorman, unde acest indicator depășește 21%, se explică, pe de o parte, prin nivelul redus de dezvoltare a industriei prelucrătoare și implicit prin lipsa personalului direct productiv, iar pe de altă parte, prin prezența mai ridicată a comerțului tradițional, caracterizat prin valori mai reduse ale productivității muncii”, se arată în studiul PIAROM.
Se observă că acest valorile acestui indicator sunt relativ invers proporționale cu nivelul de dezvoltare economică specific fiecărui județ. În cazul județelor care înregistrează o pondere ridicată a lucrătorilor în domeniul serviciilor, acest lucru se explică, pe de o parte, prin nivelul redus de dezvoltare a industriei prelucrătoare și implicit prin lipsa personalului direct productiv, iar pe de altă parte, prin prezența mai ridicată a comerțului tradițional, caracterizat prin valori mai reduse ale productivității muncii, potrivit studiului citat.

Rata de angajare scăzută în judeţe precum Teleorman, Mehedinți, Buzău, Olt, Dâmbovița și Ialomița se explică prin faptul că aceste județe se caracterizează, în general, printr-un potențial agricol ridicat, care favorizează practicarea agriculturii de subzistență, care încurajează rămânerea în afara câmpului muncii și apelarea la politicile de protecție socială, acolo unde este posibil, ca sursă alternativă de venit, și nu ca perioadă de tranziție între două locuri de muncă, mai spun autorii studiului PIAROM.

Salariile din Teleorman

• Aproape 60% dintre salariaţii din judeţ au avut în octombrie 2017 salarii sub 350 de euro brut lunar.
• 11% dintre angajaţii din Teleorman câştigau între 400 de euro şi 500 de euro brut lunar.
• 9% dintre salariaţi – între 350 de euro şi 400 de euro brut lunar.
• Aproape 10% dintre angajaţi câştigau anul trecut peste 700 de euro brut lunar, arată studiul.

Cei mai mulţi angajaţi sunt lucrători comerciali

În 2017, cei mai mulţi angajaţi din Teleorman aveau ocupaţia de lucrător comerical, peste 2.300 oameni, arată studiul PIAROM.