„Atunci când emit un ordin de ministru, scot o ordonanță de urgență, un HG, un proiect de lege, întotdeauna ele sunt foarte bine fundamentate și inclusiv fac dezbatere publică astfel încât să nu am niciun fel de fisură în adoptarea acelui act normativ. Așa vă spun și de data aceasta. Am spus că undeva până la sfârșitul anului pentru că ne dorim să luăm absolut la mână, împreună cu colegi de la Ministerul Transporturilor, RAR, Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției, pe toate părțile, analiza acestei viitoare metode de penalizare a poluatorului în sensul că nu dorim ca ea să mai fie atacată, contestată și să câștige cineva în instanță. Adică din toate punctele de vedere să ne asigurăm”, a spus Grațiela Gavrilescu.
La sfârşitul lunii iulie, Ministrul Mediului a explicat că „noua variantă nu va fi o taxă de mediu”.
‘Nu vom vorbi de nicio taxă de mediu, dar nu vreau să se repete greşeala de până acum. Vreau ca formula de calcul la care se lucrează la ora actuală, să fie o formulă care să nu mai poată fi contestată, atacată, care să stea în picioare, astfel încât într-adevăr cel care poluează să fie cel care să plătească o penalitate. Am promis că, până la finele acestui an, Grupul de lucru să-şi încheie activitatea şi să prezinte o variantă finală. Până atunci, avem grijă să facem prevenţie prin lansarea unor proiecte de prevenire a poluării printr-o serie de proiecte’, a spus Gavrilescu.
În luna martie, în spaţiul public a apărut informaţia conform căreia Ministerul Mediului pregăteşte introducerea unei taxe auto, fiind înaintate variante de taxare cuprinse între 50 şi 3.000 de euro. Graţiela Gavrilescu a declarat atunci că înformaţiile apărute în presă nu sunt adevărate.
Anul trecut, preşedintele AFM, Cornel Brezuică, declara, la rândul său, pentru AGERPRES, că Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) va realiza un inventar al emisiilor de CO2 generate de autovehiculele înmatriculate în anul 2017, raportat la parcul auto existent la 31 decembrie 2016, iar Grupul de lucru constituit la nivelul Ministerului Mediului va face o evaluare a impactului asupra mediului.
În acest context, şeful AFM a mai afirmat că în grupul de lucru constituit la nivelul Ministerului Mediului pentru stabilirea taxei auto au fost identificate două variante de aplicare a acesteia, fie taxarea o singură dată pe toată durata de viaţă a autovehiculului, fie o dată pe an, în funcţie de nivelul de poluare pentru tipul respectiv de autovehicul.
Taxa auto pentru autovehicule la prima înmatriculare a fost introdusă pentru prima dată la 1 ianuarie 2007, imediat după aderarea României la Uniunea Europeană. La acea vreme, taxa de primă înmatriculare se calcula în funcţie de trei variabile: vechimea maşinii, tipul de catalizator (euro) şi capacitatea cilindrică a maşinii.
Pe 19 februarie 2009, taxa de poluare auto a fost modificată, iar Guvernul a scăzut valoarea acesteia cu o treime. De la 1 ianuarie 2012, taxa auto a devenit obligatorie atât la reînmatricularea maşinilor înregistrate în România înainte de 1 ianuarie 2007, cât şi pentru cei care aduceau maşini din Vest. Începând cu 30 ianuarie 2012, taxa este suspendată până la 31 decembrie 2012, iar persoanele care plătiseră deja urmau să primească banii înapoi.
Din 15 martie 2013 a intrat în vigoare timbrul de mediu pentru autovehicule, iar din acel moment taxa auto a fost calculată exclusiv pe baza emisiilor de CO2, înscrise în cartea de identitate a maşinii.
Timbrul de mediu pentru autovehicule face parte din cele 102 taxe nefiscale care au fost eliminate de la 1 februarie 2017.
Comisia Europeană a solicitat României, în luna mai 2018, să îşi alinieze taxele de înmatriculare a vehiculelor la legislaţia UE, invocând întârzierile în rambursarea taxei de înmatriculare pentru vehiculele achiziţionate din state membre UE.
„Dat fiind că normele româneşti aplicabile restituirii taxelor nu respectă principiile cooperării loiale, echivalenţei şi efectivităţii, este încălcată legislaţia UE (articolul 110 din TFUE). În cazul în care România nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate transmite un aviz motivat autorităţilor române”, se arăta într-un comunicat al CE.